Site icon

Povestea primei terase din Piața Sfatului din Brașov: „Am cumpărat umbrele de la Sportul”

Terasele de pe strada Republicii din Brașov și din Piața Sfatului sunt acum o normalitate pentru Centrul istoric al orașului. Aproape că nu este o casă care să nu aibă la parter un spaţiu comercial, cu un restaurant mai mic sau mai mare și o terasă. Terasele din Piața Sfatului nu au, însă, o istorie foarte lungă în oraşul nostru. Primele au apărut după anul 1990, când în „punctul zero al Braşovului” erau două-trei unități de alimentație publică și mai multe magazine.


Povestea primei terase de restaurant din Piaţa SFatului este, de fapt, o poveste de familie. Prima terasă a fost amplasată în fața restaurantului aflat lângă Casa Hirscher, după ce antreprenorii care se ocupă de această unitate de alimentație publică a observat că astfel de amenajări au succes în alte locuri din țară.

„Țin minte că am fost la mare, la Olimp. Am văzut acolo umbrele, sub care erau aşezate mese. Când ne-am întors, am cumpărat umbrele de la Sportul (Magazinul Sportul, care a funcționat în Piața Sfatului, n.r.), unde se vindeau mese de camping. Am cumpărat mese și umbrele și imediat s-a umplut terasa. Am fost primii care am amenajat terasă. Ce e drept, atunci nici nu erau multe restaurante aici. Era Restaurantul Chinezesc- era Orientul (actuala Brasserie de la intrarea din Piaţa Sfatului spre str. Republicii), era Casata…”, ne-a povestit unul dintre antreprenori.

Fostul restaurant chinezesc, actuala Brasserie. Foto: Braşov Metropolitan

Anii 1990: „Sâmbăta și duminica puteam să închidem”

În perioada respectivă, Brașovul nu era un oraș turistic intens vizitat, iar locul era destul de liniștit în perioada weekend-urilor. Se remarca prin Poiana Braşov, prin faptul că avea muntele Tâmpa chiar în centru, şi la fel de mult prin fluxul industrial. Braşovul era văzut mai mult ca un oraş al uzinelor.

„Turismul nu însemna aproape nimic pe atunci. Știu cum aveam noi programul. În anii 1990, de luni până vineri aveam clienții din zonă, care mâncau aici, de la bănci, iar sâmbăta și duminica puteam să închidem. Acum, de luni până vineri mai mult stăm, iar sâmbăta și duminica avem plin”, și-au amintit cei care au amplasat prima terasă în Piața Sfatului.

Panasonic-ul, la mare căutare

În Piața Sfatului, imediat după anii 1990 singurul loc în care se putea sta la o masă în aer liber era la Cerbul Carpatin (foto jos), care avea o grădină de vară în spatele restaurantului, unde este acum restaurantul cu specific unguresc.

Fostul Restaurant Cerbul carpatin, cu grădina de vară; Foto: Braşov Metropolitan

În rest, mai erau câteva unități de alimentație publică în spații închise, sedii de bănci și magazine. Printre altele, era şi Magazinul „Panasonic” (foto jos), la mare căutare căutare pentru televizoarele color – o raritate înainte de 1990 – combinele audio sau videocasetofoanele.

Fostul magazin “Panasonic”; Foto: Braşov Metropolitan

Magazinul Sportul (foto jos) era lângă BNR, iar acolo era unul dintre puținele locuri din oraș de unde se puteau cumpăra, de exemplu, patine noi sau „recuzită” pentru camping și drumeții montane.

Fostul magazin “Sportul”; Foto: Braşov Metropolitan

„Eu când vin (seara în oraş) spun: ce fain e la Brașov!”

Acum, oraşul şi-a schimbat destul de mult profilul. Zonele industriale au fost scoase din oraş, iar Centrul vechi este intens ocupat de restaurante, spaţii comerciale şi terase – unele dintre ele funcţionale în toate anotimpurile anului.

Este un aspect subliniat şi de oamenii care au unităţi de alimentaţie publică sau mici magazine în Centru, care spune că acum, oraşul este unul „în mişcare”, pe tot parcursul săptămânii.

„Când vii în Brașov, seara vezi efervescență, lume. Cred că e bine să fie mai multă lume. E frumos, clima, luminile… Eu când vin (seara în oraş), spun: ce fain e la Brașov!”, a subliniat antreprenoarea din Piaţa Sfatului.

Am rugat-o, în final, să ne spună cu ce oraş ar putea asemăna Braşovul şi din ce puncte de vedere. Iar răspunsul a venit imediat: „cu Viena”. Iar apoi a şi explicat de ce. Ne-a explicat, în schimb, şi de ce Braşovul mai are mult de lucrat până să ajungă la acelaşi nivel, deşi are premise care i-ar permite.

„Cred că Brașovul seamănă cu Viena, un oraş care îmi place foarte mult. Și acolo sunt zonele pietonale, magazine. Dar, acolo au mai intervenit. De exemplu, pe noi nu ne lasă să schimbăm ușa. La noi, au pus uși moderne, vitrine, dar au păstrat și elementele vechi. (De asemenea), în Viena, centrul este plin. Aici, până în 15 iunie e pustiu”.

Exit mobile version