Terasele de pe strada Republicii din Brașov și din Piața Sfatului sunt acum o normalitate pentru Centrul istoric al orașului. Aproape că nu este o casă care să nu aibă la parter un spaţiu comercial, cu un restaurant mai mic sau mai mare și o terasă.Terasele din Piața Sfatului nu au, însă, o istorie foarte lungă în oraşul nostru. Primele au apărut după anul 1990, când în „punctul zero al Braşovului” erau două-trei unități de alimentație publică și mai multe magazine.
Povestea primei terase de restaurant din Piaţa SFatului este, de fapt, o poveste de familie. Prima terasă a fost amplasată în fața restaurantului aflat lângă Casa Hirscher, după ce antreprenorii care se ocupă de această unitate de alimentație publică a observat că astfel de amenajări au succes în alte locuri din țară.
„Țin minte că am fost la mare, la Olimp. Am văzut acolo umbrele, sub care erau aşezate mese. Când ne-am întors, am cumpărat umbrele de la Sportul (Magazinul Sportul, care a funcționat în Piața Sfatului, n.r.), unde se vindeau mese de camping. Am cumpărat mese și umbrele și imediat s-a umplut terasa. Am fost primii care am amenajat terasă. Ce e drept, atunci nici nu erau multe restaurante aici. Era Restaurantul Chinezesc- era Orientul (actuala Brasserie de la intrarea din Piaţa Sfatului spre str. Republicii), era Casata…”, ne-a povestit unul dintre antreprenori.
Anii 1990: „Sâmbăta și duminica puteam să închidem”
În perioada respectivă, Brașovul nu era un oraș turistic intens vizitat, iar locul era destul de liniștit în perioada weekend-urilor. Se remarca prin Poiana Braşov, prin faptul că avea muntele Tâmpa chiar în centru, şi la fel de mult prin fluxul industrial. Braşovul era văzut mai mult ca un oraş al uzinelor.
„Turismul nu însemna aproape nimic pe atunci. Știu cum aveam noi programul. În anii 1990, de luni până vineri aveam clienții din zonă, care mâncau aici, de la bănci, iar sâmbăta și duminica puteam să închidem. Acum, de luni până vineri mai mult stăm, iar sâmbăta și duminica avem plin”, și-au amintit cei care au amplasat prima terasă în Piața Sfatului.
Panasonic-ul, la mare căutare
În Piața Sfatului, imediat după anii 1990 singurul loc în care se putea sta la o masă în aer liber era la Cerbul Carpatin (foto jos), care avea o grădină de vară în spatele restaurantului, unde este acum restaurantul cu specific unguresc.
Fostul Restaurant Cerbul carpatin, cu grădina de vară; Foto: Braşov Metropolitan
În rest, mai erau câteva unități de alimentație publică în spații închise, sedii de bănci și magazine. Printre altele, era şi Magazinul „Panasonic” (foto jos), la mare căutare căutare pentru televizoarele color – o raritate înainte de 1990 – combinele audio sau videocasetofoanele.
Fostul magazin „Panasonic”; Foto: Braşov Metropolitan
Magazinul Sportul (foto jos) era lângă BNR, iar acolo era unul dintre puținele locuri din oraș de unde se puteau cumpăra, de exemplu, patine noi sau „recuzită” pentru camping și drumeții montane.
Fostul magazin „Sportul”; Foto: Braşov Metropolitan
„Eu când vin (seara în oraş) spun: ce fain e la Brașov!”
Acum, oraşul şi-a schimbat destul de mult profilul. Zonele industriale au fost scoase din oraş, iar Centrul vechi este intens ocupat de restaurante, spaţii comerciale şi terase – unele dintre ele funcţionale în toate anotimpurile anului.
Este un aspect subliniat şi de oamenii care au unităţi de alimentaţie publică sau mici magazine în Centru, care spune că acum, oraşul este unul „în mişcare”, pe tot parcursul săptămânii.
„Când vii în Brașov, seara vezi efervescență, lume. Cred că e bine să fie mai multă lume. E frumos, clima, luminile… Eu când vin (seara în oraş), spun: ce fain e la Brașov!”, a subliniat antreprenoarea din Piaţa Sfatului.
Am rugat-o, în final, să ne spună cu ce oraş ar putea asemăna Braşovul şi din ce puncte de vedere. Iar răspunsul a venit imediat: „cu Viena”. Iar apoi a şi explicat de ce. Ne-a explicat, în schimb, şi de ce Braşovul mai are mult de lucrat până să ajungă la acelaşi nivel, deşi are premise care i-ar permite.
„Cred că Brașovul seamănă cu Viena, un oraş care îmi place foarte mult. Și acolo sunt zonele pietonale, magazine. Dar, acolo au mai intervenit. De exemplu, pe noi nu ne lasă să schimbăm ușa. La noi, au pus uși moderne, vitrine, dar au păstrat și elementele vechi. (De asemenea), în Viena, centrul este plin. Aici, până în 15 iunie e pustiu”.
Femeile din PSD și-au ales noile structuri de conducere. Noii lideri sunt… vechii lideri, dar fără fosta președintă Camelia Bertea
Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales noua conducere. Ioana Adriana Henegar a obținut un nou mandat la nivel municipal, iar deputatul Ariana Bucur a fost aleasă președinte al organizației județene.
Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales, la data de 12 iunie 2026, noile echipe de conducere în cadrul Conferinței de alegeri, în cadrul unui eveniment la care au participat membre ale organizației, reprezentanți ai PSD Brașov și lideri ai structurilor social-democrate din municipiu și județ.
OFSD Municipiul Brașov, tot sub coordonarea Ioanei Henegar
În urma votului exprimat, Ioana Adriana Henegar, consilier local la Brașov, a fost realeasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Municipiul Brașov. Biroul Permanent Municipal al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ioana Adriana Henegar, în calitate de președinte, funcția de prim-vicepreședinte este ocupată de Raluca-Cristina Dan, iar funcția de secretar de Andreea-Gabriela Suciu.
Din echipa de vicepreședinți fac parte Elena-Loredana Pleșcan, Ștefania-Florentina Simon, Nicoleta-Claudia Ilie, Margareta Szekely și Corina-Maria Preda.
Membre ale Biroului Permanent Municipal sunt Antonia Richea, Paula-Bianca Drăgoi, Diana Chioșa, Elena Varză-Drăghici, Lavinia Fătu, Valentina Tănase, Ioana Matei, Geanina Climescu și Laura Ghibea.
OFSD județul Brașov va fi condus de Ariana Bucur
De asemenea, în cadrul reuniunii de vineri, Ariana Bucur, deputat, a fost aleasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Județul Brașov.
La nivel județean, Biroul Permanent Județean al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ariana Bucur, în calitate de președinte.
Funcțiile de prim-vicepreședinte sunt ocupate de Alexandra Ioana Crivineanu și Ioana Adriana Henegar.
Din echipa de vicepreședinți fac parte Nicoleta Ilie, Laura Ghibea, Corina Preda, Paula Drăgoi, Geanina Climescu, Alina Iftene, Ștefania Simon, Laura Bratosin, Aurora Divile, Adriana Mihalache, Luminița Radu, Nicoleta Voicescu, Liliana Vlad, Gabriela Pelei, Raluca Bucșa, Alexandra Poparad, Oana Marcu, Luminița Vlaicu, Nicoleta Moldovan, Loredana Moldovan, Larisia Găitan, Tatiana Radu și Galina Secrieru.
Funcția de secretar executiv al Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Brașov este ocupată de Alexandra Maria Chivu.
Camelia Bertea nu se mai regăsește în Biroul Politic Județean
De remarcat este că, potrivit comunicatului de presă transmis de PSD după alegerile din OFSD la nivelul județului Brașov, în niciuna dintre structurile de conducere nu se regăsește Camelia Bertea.
În urmă cu doi ani, primarul orașului Victoria a făcut pasul dinspre USR Brașov, înscriindu-se în PSD Brașov cu puțin înainte de alegerile locale. Ulterior, în iulie 2024, Camelia Bertea prelua funcția de președinte al OFSD Județul Brașov, într-o structură de conducere în care în funcțiile de prim-vicepreședinți a fost alese, ca și acum, Alexandra Crivineanu și Ioana Henegar.
Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.
Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.
Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.
În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni. Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.
„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.
Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.
„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.
Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.
Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.
Cotidianacum 3 luni
Fapt diversacum 3 luni
Cotidianacum 3 luni
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login