Un proiect de reamenajare a curții Bisericii „Buna Vestire”, situată lângă Parcul Central Nicolae Titulescu, a fost respins de specialiștii în patrimoniu. Motivul: intervențiile propuse, inclusiv amenajarea unei parcări, nu sunt compatibile cu statutul zonei și cu valoarea istorică a edificiului.

Aflată într-o zonă de protecție istorică, biserica a solicitat avizul Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Brașov (CZMI), însă proiectul prezentat a primit aviz nefavorabil.

Printre intervențiile propuse se număra amenajarea unei parcări în zona accesului dinspre strada Furcii. Specialiștii au fost tranșanți: „terenul nu întrunește condițiile pentru amenajarea unei parcări de mai mult de 4 automobile”.

Lăcașul de cult, posibil viitor monument istoric

Mai mult, membrii Comisiei au atras atenția că edificiul ar putea fi susceptibil de clasare ca monument istoric, ceea ce impune o abordare mult mai atentă a oricărei intervenții. Practic, orice lucrare trebuie gândită în logica protejării valorii patrimoniale a clădirii și a ansamblului din care face parte.

„Nu sunt permise elemente de signalistică amplasate pe biserică, cum sunt cele vizibile în imaginile Google Street View dinspre strada Furcii. Se va reveni cu un proiect de peisagistică fundamentat, coerent cu valorile ansamblului în care se află imobilul”, au mai transmis specialiștii CZMI.

Cu alte cuvinte, simpla modernizare a curții nu poate ignora contextul istoric și urbanistic al zonei centrale.

O biserică interbelică, cu istorie și valoare arhitecturală

Biserica „Buna Vestire” a fost construită între 1934 și 1937 și sfințită în 1937 de Mitropolitul dr. Alexandru Niculescu. Proiectul aparține arhitectului Octavian Smighelschi, iar lucrările au fost executate de inginerul Wildmann din Brașov.

Edificiul, realizat în stil bizantin treflat, din cărămidă și piatră de granit, are 24 de metri lungime și 19 metri lățime. Iconostasul din lemn sculptat a fost donat de Parohia „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului, iar pictura interioară a fost realizată în anii 1971–1972, fiind restaurată în perioada 2012–2014.

În ciuda campaniilor repetate și a mesajului clar – „SOS Canalizarea!” – menit să îi facă pe cetățeni să se gândească de două ori înainte să arunce deșeuri în canalizare, realitatea din teren arată altfel. Compania Apa Brașov se confruntă, din nou, cu probleme serioase cauzate de șervețelele umede și alte deșeuri aruncate în toaletă, care ajung direct în rețeaua de canalizare.

Situația a devenit critică în ultimele zile la Stația de Epurare Brașov, din cartierul Stupini, unde – potrivit operatorului regional – instalațiile „au fost asediate” de un volum foarte mare de șervețele umede, afectând randamentul procesului de epurare.

Specialiștii trag un semnal de alarmă și explică, fără menajamente, consecințele unui gest aparent banal:

„Pare greu de crezut că un ambalaj atât de atrăgător pentru orice client, de obicei cu un chip de bebeluș zâmbitor și luminos pe cutie, poate crea o problemă majoră pentru comunitate, poate bloca utilaje sau pompe din Stația de Epurare. Curățarea grătarelor sau a pompelor nu se poate face decât manual, prin efortul colegilor noștri. Stațiile de Epurare sunt componente esențiale ale unui ansamblu complex de instalații care contribuie la protejarea sănătății populației și a mediului, prin tratarea și curățarea apelor uzate.”

Cu alte cuvinte, ceea ce dispare din baie nu dispare, de fapt, din sistem. Șervețelele umede nu se dizolvă precum hârtia igienică obișnuită, ci formează aglomerări care blochează grătare, pompe și conducte. Iar intervențiile nu sunt nici simple, nici rapide, după cum spun reprezentanții Companiei Apa: ele presupun muncă manuală, costuri suplimentare și riscuri pentru funcționarea optimă a instalațiilor.

În acest context, reprezentanții Companiei Apa reamintesc cetățenilor că toaleta nu este coș de gunoi. În rețeaua de canalizare nu trebuie aruncate șervețele umede sau hârtie igienică umedă, absorbante, scutece de unică folosință, ambalaje din plastic sau ulei alimentar uzat. Dincolo de disconfortul creat operatorului, problema este una care privește întreaga comunitate. Pentru că stația de Epurare este un element-cheie în protejarea sănătății publice și a mediului. Iar fiecare șervețel aruncat greșit poate însemna o nouă intervenție, o nouă blocare și un nou cost suportat, în final, mai amintesc reprezentanții Companiei Apa Brașov.

Campania ”SOS Canalizarea!”, lansată în urmă cu 5 ani

Compania Apa a lansat în urmă cu cinci ani campania oficială de informare, conștientizare și educare – SOS Canalizarea! Acțiunea nu a ajuns însă la urechile tuturor brașovenilor, astfel că au existat situații în care echipele de intervenție ale Companiei au fost nevoite să decolmateze din nou zone de canalizare blocate de deșeuri.

Deschis în 5 decembrie 2025, patinoarul de la Baza Olimpia din Brașov va mai rămâne deschis o săptămână. Anunțul a fost făcut de Consiliul Județean Brașov, care a precizat că această săptămână coincide cu vacanţa elevilor braşoveni, astfel că ultimele zile se anunţă printre cele mai aglomerate din sezon.

Seriile de patinaj încep la orele 10:00, 12:00, 14:00, 16:00, 18:00 şi 20:00, au o durată de 75 de minute, iar preţul biletelor şi al închirierii patinelor este unul accesibil.

Duminică, 22 februarie, va fi ultima zi de funcţionare a patinoarului administrat de Serviciul de Întreținere Infrastructură Sportivă, Imobile și Drumuri Județene din cadrul Consiliului Judeţean Brașov.

„Între două runde de patinaj, vă invităm să treceți pragul celui mai tânăr muzeul al României, Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului Montan, secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov, ca să aflați cum au arătat începuturile sportului pe gheață, dar și istoria celorlalte discipline sportive practicate în zona Brașovului, de la perioada de pionierat până în prezent”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Consiliul Județean Brașov.

Patinoarul de la Baza Olimpia este singurul în aer liber din municipiul Brașov.