„Brașovia 2021”: conceptul în jurul căruia Brașovul va încerca să câștige competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Casa sfat lat

După ce a studiat strategiile orașelor concurente, municipalitatea brașoveană a lansat conceptul care sta la baza elaborării dosarului de candidatură pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021, dar a pus la punct și procedura pentru anul 2014. Conceptul în jurul căruia se va construi totul este „Brașovia 2021”, iar ca element de nouate față de Cluj, Iași, Timișoara, Arad, Craiova, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe sau București, Brașovul va încerca să atragă în acest proiect și localitățile învecinate, în special pe cele din Țara Bârsei, De altfel, în ședința de vineri a Consiliului Local Brașov a fost adoptată o hotărâre privind definirea conceptului „Brașov- Capitala Culturală Europeană 2021”

Criterii de jurizare

În vederea depunerii candidaturii oraşele interesate vor completa fişa „Propunere de Candidatură” însoţită de fişierul de candidatură. Aceste documente vor oferi o imagine de ansamblu a programului pe care oraşul doreşte să îl pună în aplicare.

Oraşele selectate în faza de preselecţie, vor pune apoi la dispoziţia comisiei o serie de alte documente care oferă detalii suplimentare.

 La jurizarea candidaturii se vor avea în vedere administrarea, finanţarea, sprijinul și implicarea cetăţenilor, dimensiunea europeană a programului, contribuţia pentru oraş durabil, impactul capitalei culturale asupra regenerării oraşului, infrastructura.

Ce ne diferențiază?

Brașovul va încerca să devină capital culturală pornind de aspectele care îl diferențiază de celelate orașe, printre care, în proiectul hotărârii amintite sunt enumerate: „Prima Scoală Românească; spiritul multi-etnic, cosmopolit;  teatrul, opera, filarmonica, muzeele; Junii, care sunt unici în România; cetatea pre-romană  «Braşovia»; breslele istorice; Biserica Neagră, bisericile fortificate şi cetăţi medievale din împrejurimi”.

Totuși, în ceea ce privește „cetatea pre-romană Brașovia”, unii istorici au lansat ipoteza că pe Tâmpa ar fi existat fortificaţii încă din perioada dacică, însă această speculaţie nu a putut fi demonstrată nici de izvoarele istorice, nici în urma analizării dovezilor arheologice. De altfel, dimensiunea „dacică” a Țării Bârsei poate fi valorificată mult mai ușor mult mai ușor și realist din punct de vedere istoric promovându-se „Cumidava”, cetatea dacică de la Râșnov. De asemenea, nici „breslele istorice” nu reprezintă elemente de diferențiere față de multe dintre orașele contracandidate ci, aceste asociații profesionale reprezintă mai degrabă elemente ale identității istorice ale Brașovului.

Pe de altă parte, este adevărat, în ultimii ani, Brașovul a investit foarte mult în infrastructura culturală, în 2013 și 2014 fiind inaugurate noile săli de spectacole ale Filarmonicii și Teatrului Sică Alexandrescu, însă astfel de instituții sunt și în celelalte orașe, cum există și muzee.

Obiectivele pe termen scurt

În Hotărârea de Consiliu Local sunt sunt stabilite și câteva obiective pe termen scurt:

  1. Realizarea unei Carte Albe a tuturor instituţiilor ce vor fi implicate in definirea obiectivelor proiectului – protocol consensual între toate forţele politice, economice, sociale locale şi regionale. Pentru aceasta se propune o colaborare  municipiului cu Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia Metropolitană Brasov, Agentia de Dezvoltare Durabilă  Judetul Brasov , consorţiul Cultural Corona, având astfel implicați principalii actori care pot contribui la realizarea unui program coerent;
  2. Constituirea de urgenţă a unui grup neutru de consultanţi de elită care să contureze rapid strategia de poziţionare a Braşovului în competiţia pentru Capitală Culturală Europeană. Din acest grup vor face parte experţi, oameni de cultură, strategi, experţi europeni,  independenți  şi care vor avea ca misiune identificare elementelor care pot constitui elemente forte pentru selectarea Brașovului drept Capitală Culturală europeană; redactarea unei strategii de dezvoltare socio-economică şi culturală  pe termen  lung; validarea ştiinţifică şi culturală a strategiei şi susţinerea ei  în mediile din care provin membrii săi, pentru un lobby eficient noţional şi european;
  3. Constituirea unei echipe de proiect , formată din profesioniști cu experienţă şi rezultate anterioare în proiecte de anvergură naţională şi internaţională.

Pașii următori:

  • Achiziţionarea serviciilor de consultanţă pentru configurarea direcţiilor de acţiune prin:
    1. realizarea unui studiu de piaţă profesionist, cantitativ şi calitativ , care să evidenţieze percepţia locuitorilor despre oraş, politici culturale, nevoia percepută şi nevoia latentă de cultură, atitudinea faţă de străini/europeni, percepţia despre impactul nominalizării Brașovului, drept Capitală Culturală Europeană, percepţia despre responsabilitatea individuală/instituţională în cadrul strategiei de preselecţie;
    2. după studiul de piaţă  se va realiza un audit complex – sociologic, economic, urbanistic, cultural care să realizeze analizele SWOT şi PESTEL, ce vor sta la baza strategiei de dezvoltare;
    3. selectarea unui consultant financiar care să elaboreze un plan de fezabilitate al conceptului propus şi să identifice  împreună cu consultantul şi reprezentanţii autorităţilor locale/regionale, surse de finanţare publice şi private;
    4. realizarea unui plan de implicare a tuturor actorilor sociali care vor reprezenta factorul determinant in creşterea şanselor de selecţie;
    5. atragerea unor personalităţi din mai multe domenii grupate într-un „board ştiinţific” cu scopul de a contribui la definitivarea strategiei de dezvoltare durabilă a Braşovului în vederea  selectării drept Capitală Culturală în 2021.
  • Achiziţionarea serviciilor de dezvoltare a conceptului „Brașovia 2021”.

Calendarul activităților premergătoare

În luna ianuarie a anului 2015, se mai arată în actul normativ adopat de forul deliberativ local, trebuie să înceapă elaborarea fișei de candidatură.

În aceste condiții, în iulie 2014 trebuie realizată achiziția serviciilor de realizare a cercetării calitative şi cantitative care să evidenţieze percepţia locuitorilor despre oraş, politici culturale, nevoia percepută şi nevoia latentă de cultură, atitudinea faţă de străini sau europeni, percepţia despre impactul nominalizării Brașovului, drept Capitală Culturală Europeană, percepţia despre responsabilitatea individual sau instituţională în cadrul strategiei de preselecţie.

În august trebuie achiziționate serviciile de realizare a unui audit complex – sociologic, economic, urbanistic, cultural care să realizeze analizele SWOT şi PESTEL , ce vor sta la baza strategiei de dezvoltare.

Pentru luna septembrie este programată achiziţia serviciilor de realizare a strategiei de dezvoltare durabilă  şi de dezvoltare a conceptului „Brașovia 2021”.

Direcţia Relaţii Externe Cultură Evenimente se va ocupa de  stabilirea costurilor  şi de procedurile pentru achiziţia a serviciilor sus menţionate.

1 Comentariu

  1. Dacă nu ştiaţi, Braşovul este singurul oraş din România, şi poate chiar din toată lumea, care are un întreg ciclu de muzică inedită dedicată special atât oraşului în general cât şi chiar fiecărei străzi principale: vezi (doar!) câteva asemenea piese pe pagina mea de facebook/melosnegros – în frunte cu Uvertura Braşovului, Serenada Braşovului, Imnul Braşovului, BraşovMonAmour, etc.
    Totodată nu trebuie să uităm că Braşovul a dat şi pe cel mai mare martir anticomunist, Liviu Corneliu Babeş, care de asemenea are dedicată, tot de către subsemnatul, o piesă simfonică specială – „Liviana”.

Dă-i un răspuns lui Meluş Negrescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.