Ortodocșii îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Tradiții, credințe și simboluri

Pe 23 aprilie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendarul creștin. Supranumit „purtătorul de biruință”, Sfântul Gheorghe este cinstit atât pentru curajul său în apărarea credinței, cât și pentru simbolistica profundă care i se atribuie în tradiția populară.

Cine a fost Sfântul Gheorghe

Născut în Capadocia, în secolul al IV-lea, din părinți creștini, Sfântul Gheorghe a ajuns militar în slujba împăratului Dioclețian, într-o perioadă marcată de intense persecuții împotriva creștinilor. Refuzând să-și renege credința, a fost arestat, torturat și în cele din urmă martirizat, fiind decapitat pe 23 aprilie 303. Ziua sa de jertfă a rămas până astăzi data oficială a sărbătorii sale.

În iconografie, Sfântul Gheorghe este reprezentat de obicei călare, în timp ce străpunge cu sulița un balaur – imagine inspirată de o legendă potrivit căreia sfântul ar fi salvat cetatea Silena din Libia de un monstru care o teroriza. Scena simbolizează victoria binelui asupra răului, iar în plan religios, curajul sfântului în lupta împotriva diavolului.

Tradiții de Sfântul Gheorghe

Tradițiile de Sfântul Gheorghe sunt numeroase și variate, reflectând bogăția folclorului românesc. În multe zone din țară, casele sunt împodobite cu crengi verzi – simbol al reînnoirii naturii și al protecției gospodăriei. În Muntenia, se folosesc ramuri de stejar sau păr, în timp ce în Transilvania predomină rugul verde și leușteanul, iar în Banat frunza de fag sau gorun. Etnografii spun că aceste plante erau considerate apărătoare împotriva spiritelor rele.

De asemenea, în credința populară, scăldatul în apă curgătoare înainte de răsărit asigură sănătatea și purificarea sufletească. Busuiocul semănat dimineața devreme devine simbol al respectului și al cinstirii din partea comunității.

Tot din tradiție, gunoiul adunat în această zi este așezat la rădăcina pomilor pentru sporul roadelor, iar plantele medicinale culese acum sunt păstrate ca leacuri pentru tot anul. Semnele vremii sunt și ele interpretate: roua sau pâcla din ziua sfântului anunță un an bogat, iar ploaia promite belșug de grâu și fân.

Pentru mulți români, ziua de Sfântul Gheorghe nu este doar o celebrare religioasă, ci și o ocazie de a păstra vii legătura cu tradițiile, natura și valorile creștine ale neamului.