Ariana Bucur (PSD Brașov): „Europa dorește să își pregătească întreprinderile și cetățenii pentru un viitor digital sustenabil și mai prosper, centrat pe oameni”

Deputatul PSD Brașov Ariana Bucur a anunțat că în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputațior a primit aviz pozitiv un proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României – DigCompRo (Propunerea legislativă PL-x 147/2025). Urmează proiectul actului normativ să fie introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, pentru a fi adoptat de aleși.

„Obiectivul principal al Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României (DigCompRo) este de a standardiza şi de a oferi o orientare clară a competenţelor digitale pentru cetăţeni. Este necesar un sistem de referință suficient de extins încât să cuprindă o multitudine de cazuri de utilizare, fiind în același timp suficient de detaliat încât să furnizeze o descriere nuanțată a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, în contextul evoluției rapide a domeniului digital. Astfel, toate instituțiile publice vor avea o coordonare și un sistem de raportare unitar, contribuind la atingerea obiectivului strategic stabilit la nivelul UE, încât până în anul 2030, minimum 80% din populația  României să dețină cel puțin competențele digitale de bază, țintă asumată de România. Acest standard naţional pentru competenţele digitale, adaptat prin Cadrul de competenţe digitale al UE, va contribui la stabilirea unui sistem comun pentru întreaga administraţie publică, pentru mediul privat, societatea civilă şi cetăţenii români, în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor digitale, măsurarea şi certificarea acestora”, a declarat deputatul PSD Brașov Ariana Bucur.

Atribuțiile privind punerea în aplicare a acestei legi, vor fi distribuite astfel:

–  Ministerul Educaţiei şi Cercetării va integra DigCompRo în curriculumul naţional şi în programele de formare a cadrelor didactice, colaborând la actualizarea periodică a cadrului.

–  Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va colabora la elaborarea şi actualizarea standardelor ocupaţionale, potrivit domeniului de competenţă.

–  Autoritatea Naţională pentru Calificări va putea integra DigCompRo în procesul de elaborare şi actualizare a standardelor ocupaţionale şi va dezvolta sistemul de validare a competenţelor digitale.

–  Institutul Naţional de Statistică va colecta şi raporta date privind nivelul competenţelor digitale ale populaţiei în conformitate cu DigCompRo.

–  Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) va coordona implementarea DigCompRp, va monitoriza şi raporta periodic asupra modului în care acesta este utilizat în strategiile şi programele naţionale. Totodată, cu consultarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, MEDAT va formula propuneri de actualizare periodică a DigCompRo. Revizuirea şi actualizarea cadrului DigCompRo se va face la maximum 3 ani.

Va fi înființat un Registru al beneficiarilor programelor de formare

De asemenea, la nivelul Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), în vederea monitorizării preliminare a rezultatelor investiţiilor în domeniul transformării digitale, se va institui un instrument de monitorizare: Registrul beneficiarilor programelor de formare.

Acest registru va conţine date cu caracter personal, accesul fiind limitat la personalul autorizat al Autorităţii pentru Digitalizarea României, desemnat prin decizie internă, şi la alte autorităţi, în condiţiile legii. ADR asigură securitatea datelor prin măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, beneficiarii fiind informaţi despre prelucrarea datelor, conform principiilor şi normelor GDPR.

Digitalizarea în învățământul preuniversitar este o necesitate esențială

„Având în vedere acest context, consider că digitalizarea în învățământul preuniversitar din România nu mai reprezintă doar o direcție opțională de dezvoltare, ci o necesitate esențială în procesul de formare a unei educații relevante, adaptate secolului XXI. Formarea competenței-cheie digitale la elevi și cadre didactice trebuie să fie abordată strategic, coerent și sustenabil, prin politici educaționale clare, investiții în infrastructură digitală și, mai ales, prin dezvoltarea profesională continuă a actorilor implicați în procesul educativ”, a continuat Ariana Bucur.

Reprezentanta PSD Brașov în Camera Deputaților a menționat că integrarea tehnologiei în predare și învățare nu presupune doar dotări materiale (realizate la acest moment prin PNRR), ci și o schimbare de mentalitate, de practici pedagogice și de cultură organizațională la nivelul unităților de învățământ. Astfel, elevii vor putea dobândi abilități digitale reale, critice și responsabile, care le vor permite nu doar să utilizeze tehnologia, ci și să o înțeleagă, să o creeze și să o valorifice în mod etic și eficient în viața personală și profesională.

Această abordare integrată – care reunește inițiativa legislativă, angajamentul instituțiilor publice și nevoile reale ale societății – permite formarea unei generații capabile să utilizeze tehnologia nu doar ca instrument, ci ca mijloc de inovație, creație și participare activă în societate.

Un instrument la îndemâna profesorilor

„Prin asumarea acestei direcții, sistemul educațional românesc are șansa să devină mai incluziv, mai echitabil și mai adaptat provocărilor viitorului. Un prim pas în evaluarea competențelor digitale, și dacă este cazul, stabilirea unui plan concret de intervenție pentru îmbunătățirea acestora, îl poate constitui utilizarea de către colegii mei dascăli a instrumentului gratuit numit SELFIE (Self-reflection on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational technologies), prin link-ul https://schools-go-digital.jrc.ec.europa.eu/, un instrument util școlilor care doresc să fie proactive în integrarea TIC în procesul de predare, învățare și evaluare, pus la dispoziție de către Comisia Europeană”, a încheiat Ariana Bucur.