Stiri Brasov
Avocatul Poporului sesizează CCR cu privire la dispozițiile care au permis accesul partidelor la listele suplimentare, în timpul alegerilor
Asociaţia Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a anunţat, marţi, că Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la dispoziţiile legale care au permis accesul partidelor politice la listele suplimentare, în timpul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019.
„Instituţia Avocatului Poporului a transmis către ASCPD confirmarea faptului că a fost sesizată Curtea Constituţională a României, invocând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la cascada de factori care au îngăduit partidelor politice să primească datele înscrise în listele suplimentare, cu ocazia alegerilor prezidenţiale desfăşurate anul trecut”, a anunţat preşedintele ASCPD, Marius Dumitrescu.
Potrivit unui comunicat de presă al ASCPD, remis AGERPRES, excepţia de neconstituţionalitate vizează art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 care prevede că „reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condiţiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.
Prin petiţia înaintată Avocatului Poporului în luna noiembrie 2019, ASCPD împreună cu Asociaţia Expert Forum şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce ţin de protejarea vieţii private a persoanelor, în urma accesului formaţiunilor politice la datele votanţilor consemnate în listele suplimentare întocmite cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Preşedintelui României din Noiembrie 2019.
ASCPD a arătat că, potrivit statisticilor BEC, în turul I al alegerilor pentru Preşedintele României, 1.721.911 de votanţi au fost înscrişi pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscrişi 2.094.401 de votanţi. Listele suplimentare conţineau date personale precum nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria şi numărul actului de identitate ale votanţilor înscrişi pe acele liste.
ASCPD şi Asociaţia Expert Forum au sesizat Avocatul Poporului, în luna noiembrie, împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 84/D/04.11.2019, care permite reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare să primească, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, solicitând anularea deciziei, precum şi interzicerea accesului partidelor la datele personale ale alegătorilor în absenţa unui interes legitim.
„În contextul în care la data de 24 noiembrie are loc turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, solicităm interzicerea accesului partidelor politice la listele suplimentare de votanţi, existând riscul ca accesul la datele votanţilor de pe listele suplimentare să fie în continuare oferite doar în baza unei cereri, fără a exista un interes legitim real sau fără a exista garanţii suficiente privind protecţia şi confidenţialitatea datelor, ceea ce noi considerăm că poate constitui o ingerinţă în viaţa privată a alegătorilor. Solicităm anularea Deciziei BEC nr. 84/D/04.11.2019 şi emiterea unei noi decizii care să respecte prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 (GDPR) şi care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor vizate. În cazul în care veţi considera că riscurile semnalate în prezentul document sunt întemeiate, vă rugăm să vă folosiţi de toate prerogativele de care beneficiază instituţia Avocatului Poporului pentru a asigura limitarea accesului formaţiunilor politice la listele suplimentare atunci când nu există suspiciuni rezonabile asupra unor situaţii de fraudă electorală”, se arăta în sesizare.
Semnatarii sesizării, preşedintele ASCPD, Marius Dumitrescu, şi Septimius Pârvu, din partea Asociaţiei Expert Forum, au atras atenţia că, în situaţia în care se constată că preşedinţii secţiei de votare aprobă copierea listelor suplimentare fără a exista suspiciuni rezonabile asupra unor situaţii de fraudă electorală, „prelucrarea acestor date nu se face în regim de legalitate”.
În acest caz, susţin semnatarii, există obligativitatea pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare să documenteze breşa şi să o raporteze în termen de 72 de ore către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Cei doi semnatari şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la nerespectarea principiilor fundamentale ce ţin de respectarea vieţii private a persoanelor, prin accesul formaţiunilor politice la datele votanţilor consemnate în listele suplimentare întocmite cu ocazia alegerilor pentru desemnarea preşedintelui României de pe 10 noiembrie.
Aceştia susţin că, pe 4 noiembrie, Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României a emis Decizia nr. 84/D/04.11.20191 prin care se stabilesc condiţiile în care reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare.
„Conform informaţiilor pe care le-am primit, în majoritatea secţiilor de votare s-au înregistrat astfel de cereri, iar estimările noastre sunt că peste 90% dintre aceste cereri au fost soluţionate favorabil. Conform acestei decizii, reprezentanţii formaţiunilor politice în biroul electoral al secţiei de votare pot realiza copii ale listelor electorale suplimentare, ‘prin orice mijloace inclusiv prin fotografiere sau filmare’, iar în cazul secţiilor de votare din străinătate pot primi în termen de 48 de ore de la încheierea votării în străinătate o copie electronică a listei electorale suplimentare prin intermediul poştei electronice. Cu toate acestea, dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 contravin art. 15 din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004 republicată, pentru alegerea Preşedintelui României prevăd că reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege. Începând cu data de 25 mai 2018, toată legislaţia naţională ce reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să fie armonizată cu prevederile impuse de Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (denumit în continuare GDPR)”, mai subliniază sesizarea.
Specialiştii în GDPR susţin că prin Decizia BEC s-au creat o serie de riscuri, precum nerespectarea existenţei unui interes legitim real, nerespectarea informării prealabile a alegătorilor, precum şi riscul schimbării scopului în care datele au fost colectate.
„În opinia noastră, cel mai mare risc este acela că, odată ajunse în posesia partidelor politice, toate acele date pot fi utilizate în alte scopuri decât interesul legitim invocat în cererile adresate către BEC. Deţinerea unui volum atât de mare de date, coroborat cu datele statistice existente la nivelul fiecărei secţii de votare, pot face subiectul unei profilări individuale foarte precise. (…) Prin urmare, accesul partidelor politice la datele înscrise în listele suplimentare reprezintă o ingerinţă în viaţa privată a persoanelor cu drept de vot în condiţiile în care partidele politice pot utiliza aceste date şi în alte scopuri. Prelucrarea excesivă de date personale încalcă principiile de prelucrare a datelor şi a dreptului la viaţă privată precum şi respectarea valorilor democratice”, au precizat specialiştii în GDPR.
Cotidian
Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.
De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.
„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.
O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.
În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.
Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.
Conflict între primari și premier
De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.
„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.
Cotidian
Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.
Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.
„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.
Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.
Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:
„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.
Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.
Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile
De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.
„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.
În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.
Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.
Sindicatul din TSA are un nou lider
În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.
Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.
Prima Pagina
Turturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
Handbaliștii de la Clubul Sportiv Orășenesc Teutonii Ghimbav au debutat cu o victorie în play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor. Primul meci a fost pe teren propriu, cu Dynamic Zalău, iar partida a fost câștigată de handbaliștii ghimbășeni la șase goluri diferență.
Partida a fost una în care cele două echipe și-au împărțit minutele de dominare. Confruntarea a început în forță, cu multe reușite din partea ambelor echipe. Teutonii s-au distanțat destul de repede, apoi a urmat o perioadă în care oaspeții au recuperat din teren, însă Teutonii s-au regrupat repede și au dominat finalul primei reprize. La fel s-a desfășurat și cea de-a doua repriză, când oaspeții au pierdut orice șansă să schimbe soarta partidei cu mai bine de 3 minute înainte de finalul partidei.

Piesa de rezistență a Teutonilor a fost portarul Radu Turturică, intervențiile lui fiind decisive în momentele mai dificile pentru handbaliștii ghimbășeni. Prin paradele lui, el a ridicat tribunele în picioare, iar numele lui a fost scandat de mai multe de ghimbășenii care au umplut sala de sport de la Ghimbav. În ceea ce privește atacul, cel mai bun marcator al Teutonilor a fost Mihaly Balasz, cu 10 reușite. Scorul final a fost 36-30 (la pauză 19-15).
Teutonii vor avea următorul meci acasă cu CSA Steaua București, sâmbătă, 14 februarie, de la ora 18.00.
-
Prima Pagina3 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidian7 zile agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian55 de minute agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Cotidian5 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
-
Investitii7 zile agoVIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect
-
Politica6 ani agoLa un pas de 3000 de cazuri de COVID-19. Cum a putut Braşovul să ajungă aici? Senatorul PSD Florin Orţan are o explicaţie politică
-
Investitii7 zile agoMunicipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor
