Connect with us

Sănătate

Nelu Tătaru: 5% din cazurile noi ajung la Terapie Intensivă / Ce am văzut în martie-aprilie în Spania și Italia se poate întâmpla și la noi

Published

on

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a explicat luni seara, la TVR, că o scădere a numărului de infectări zilnice cu virusul SARS-CoV-2 sau atingerea unei faze de platou s-ar putea înregistra în următoarea perioadă numai în condițiile respectării regulilor impuse de autorități. Potrivit ministrului, dacă ajungem la un platou cu circa 1.500 de cazuri zilnice, asta „ar însemna, în zece zile, 300 de cazuri în plus pe terapie intensivă”. 

Ministrul Nelu Tătaru a vorbit într-un interviu la Știrile TVR despre evoluția actuală a epidemiei de Covid-19 în țara noastră, la două săptămâni de când a intrat în vigoare legea carantinei și izolarii.

„Dacă ne uităm la ultimele trei zile, avem o staționare a numărului de cazuri. Dar să nu ne amăgim. Suntem într-un moment în care gestionăm în spital atât cazurile ușoare sau asimptomatice, cât și cele severe și grave, care merg pe terapie intensivă. Adaptăm fiecare spital cu un număr de paturi pentru terapie intensivă, generăm spitale de rezervă, asigurăm spitale de linia a treia și a patra, care pot prelua la un moment dat”. 

„Acest moment este unul decisiv. Dar problema nu se tranșează în spitale, problema se tranșează în pre-spital, în acea transmitere comunitară. Dacă transmiterea comunitară rămâne accentuată, vom avea un număr de cazuri care vin peste unitățile spitalicești și gestionarea acestora va deveni din ce în ce mai grea, mai ales pe cazurile de terapie intensivă”, a mai spus Nelu Tătaru. 

5% din cazurile noi merg la Terapie Intensivă, spune ministrul Sănătății

„Suntem pe un trend crescător, dar scăzând de la o zi la alta în ce privește intensitatea de creștere. Nu suntem în scădere! Dacă respectăm în următoarea săptămână niște reguli, ar trebui să ajungem la un platou. Eu aș vrea ca acest platou să se stabilească la 1.100-1.200, dar el ar putea să se stabilească la 1.500. Dar, la 1.500, în zece zile înseamnă 300 de cazuri în plus pe terapie intensivă. Trebuie să calculăm faptul că la numărul de cazuri noi dintr-o zi 5% merg în terapie intensivă”.

Unde apar cazurile noi:  

„În acest moment avem agenți economici care își testează lucrătorii, dar în același timp avem acele transporturi intra sau inter-județene, acei navetiști care merg cu mijloacele de transport în comun și care nu respectă niște reguli. Avem apoi acele aglomerări pe litoral sau la munte, unde, la fel, nu se respectă niște reguli. Avem transmitere comunitară accentuată în anumite zone, în anumite comunități, care trebuie gestionate. Avem creștere a numărului de cazuri în rândul personalului medical, unde trebuie rigurozitate în păstrarea acelui echipament, la dezechipare, la purtarea măștii, dar și consultul cu atenție a fiecărui pacient care se prezintă la Urgențe”.

O scădere zilnică a cazurilor noi se va întâmpla doar dacă se respectă regulile, susține ministrul

„Nu suntem numai noi care impunem astfel de restricții, numai că în alte țări aceste lucruri se respectă. La noi s-ar părea că trebuie să mai gândim un pic cam cum putem impune aceste lucruri. Nu vrem să devenim un stat polițienesc. Sunt reguli care trebuie respectate de noi toți. Dacă suntem nevoiți să impunem anumite restricții, e clar că o parte din concetățenii noștri chiar n-au înțeles mare lucru. Ne-am bucurat prematur la începutul lunii iunie când aveam 120-130 de cazuri pe zi și apoi nu s-a mai respectat nimic. Da, putem să scădem sub 1.000 de cazuri noi într-o săptămână, o săptămână jumătate, dar numai dacă se respectă regulile.  Au fost și acele trei săptămâni fără legislație în care peste 4.000 de oameni infectați ori nu s-au internat ori s-au externat, i-am recuperat și pe aceia. O mare parte au fost recuperați, pentru că mulți au avut nevoie de concedii medicale, deci au apelat și dânșii la noi. Fiecare județ a încercat să îi identifice, cam în cazul a 50-60% s-a reușit”.

Ministrul a vorbit la TVR și despre testele fals pozitive, despre care spune că țin foarte mult de aparate și reactivii folosiți. 

„Fiecare testare are și un test martor, la care se impune o anumită replicare virală la care este detectat. Dacă, de exemplu, am pus 10.000 și el are 9.800, testul va ieși negativ, nu pozitiv. Dar dacă a doua zi replicarea virală este mai accentuată, trece peste cele 10.000, va apărea un test pozitiv. Noi obișnuim, și recomandarea mea a fost aceasta, de a corobora rezultatul unui test cu manifestările clinice. Testare de masă nu găsim în nicio țară. Noi trebuie să plecăm de la o premisă, testul este o stare de moment. În primele 2-3 zile o să avem un test negativ, chiar dacă bolnavul este infectat. Până când infecția virală ajunge la un anumit nivel, testul este negativ. De aceea recomandarea noastră pentru asimptomatici sau contacți este de a se testa a 5-a sau a 6-a zi”.

Nelu Tătaru: „Ce am văzut în martie-aprilie în Spania și Italia se poate întâmpla și la noi”

„Vreau să fiu foarte bine înțeles: vorbim de o săptămână și jumătate (când ar începe să scadă cazurile noi – n.r.­) în condițiile în care toți ne hotărâm să respectăm niște reguli. Dacă nu vom respecta aceste reguli, vom asista la o creștere accentuată de la o zi la alta, la o suprapopulare a spitalelor, la o aglomerare a UPU sau a secțiilor ATI, iar scenariile pe care le vedeam în martie-aprilie în Spania și Italia se pot repeta și la noi. Poate că acum plătim tributul succesului nostru de atunci, sau poate și nesăbuința unora care au negat sau bagatelizat tot ce s-a întâmplat atunci, toată suferința și toată răbdarea acestui popor. Este un context pe care trebuie să-l judecăm toți dincolo de politic, strict într-un moment medical. Suntem într-un moment medical, pe care nu l-am terminat. Va veni și un moment economic și de abia dup-aia vom judeca și politic”.

Prima Pagina

Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”

Published

on

Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (SCJUBv), dr. Mariana Sporiș, de obicei discretă în ceea ce privește declarațiile publice, și-a motivat demisia din funcția de șef al „Oncologiei”, dar și din calitatea de medic în cadrul unității sanitare brașovene.


De altfel, ea a menționat că nu a vrut să facă declarații în spațiul public în legătură cu demisia ei, dar „afirmațiile conducerii SCJUBv mă obligă să fac unele precizări”.
În primul rând, ea a ținut să precizeze că nu a demisionat „din cauza Fundației Metropolis, nu ei m-au dezamăgit. Chiar le mulțumesc pentru implicare și știu că nu din cauza lor a căzut proiectul de renovare a secției”.
De asemenea, ea nu a avut niciun reproș la adresa fostei conduceri a spitalului.

„Nu mi-am dat demisia nici din cauza fostei conduceri a SCJUBv. Împreună cu fostul manager și fostul director medical am gândit îmbunătățirea condițiilor hoteliere, dotarea cu aparatură, creșterea calității serviciilor pentru pacienții oncologici. Prin fonduri europene s-a achiziționat aparatură nouă, de top, care urma să fie instalată în secția renovată. Împreună am fost o echipa, asta a fost și este percepția mea”, a explicat medicul brașovean.

O demisie de onoare

În acest proiect, a continuat ea, „am implicat în acest proiect mulți oameni, apropiați sau necunoscuți, am oferit speranțe, am cerut încredere și… bani”.


„Proiectul a căzut. Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic. Considerați că e o demisie de onoare. Și nu mai vreau nici să rămân ca medic în cadrul SCJUBv – asta din motive personale”, a mai spus dr. Sporiș.


Totodată ea a ținut să le mulțumească celor care i-ai fost alături: pacienți, aparținători, prieteni, firme, ONG-uri, celor care au donat și s-au implicat.


„Încă o dată mulțumesc Fundației Metropolis care a făcut ca visul nostru să pară realizabil. Am fost aproape…”, a mai spus Mariana Sporiș.


Pe de altă parte, ea a transmis și o rugăminte către conducerea spitalului: „Să nu mai facă speculații și nici să nu mai dea declarații în numele meu”.

Acest apel vine în contextul în care, printr-un comunicat de presă, conducerea SCJUBv a transmis că ea „și-a exprimat decizia de a-şi înceta activitatea în cadrul SCJUBv ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
Amintim că în 3 februarie, Fundația Metropolis a anunțat retragerea din proiectul de renovare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Președintele fundației a motivat această decizie prin faptul că administrația județeană a anunțat că va realiza lucrări mult mai ample la clădire, estimate la aproximativ 60 milioane de lei.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Sănătate

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri

Published

on

Cinci medici radiologi și șeful Secției de Oncologie au demisionat în cursul acestei luni de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (SCJUBv). Conducerea spitalului susține că, deocamdată, activitatea spitalului se poate desfășura în condiții normale, însă dacă vor mai fi plecări situația se va complica.

Reprezentanții spitalului au anunțat a demisionat unul dintre medicii din cadrul Laboratorului Clinic de Radiologie şi Imagistică Medicală și patru medici din cadrul Compartimentului de Radiologie şi Imagistică Medicală – UPU. Dintre aceștia, unul a plecat pentru că și-a găsit un post în afara țării.

„Considerăm că aceste decizii au la bază cauze obiective, dintre care cea mai serioasă constă în nivelul ridicat de dificultate la care se desfăşoară activitatea în serviciul de radiologie datorită volumului mare de lucru din cele două linii de gardă ale SCJUBv. Acesta implică efectuarea și interpretarea investigațiilor pentru un număr de circa 90 de pacienți în 12 ore. Dintre acestea, 45% reprezintă examinări de înaltă performanță CT (cuprinzând 2-3 segmente scanate per pacient având ca rezultat scanarea a circa 100 de segmente scanate). Restul de aproximativ 55% din investigațiile efectuate in garda de 12 ore reprezintă alte tipuri de examinări radiologice, cum ar fi ecografiile şi radiografiile”, a transmis conducerea spitalului, printr-un comunicat de presă.

Concurs pentru trei posturi de la „Radiologie”

Pentru a completa „golurile” din organigramă spitalul inițiat demersurile legale pentru atragerea de medici de specialitate, fie în relație contractuală pe perioadă determinată, fie pe perioadă nedeterminată (prin transfer). Astfel, pe site-ul spitalului a fost publicat anunțul pentru ocuparea prin transfer a trei posturi vacante de medic specialist în specialitatea Radiologie-Imagistică Medicală la Compartimentul de Radiologie din cadrul UPU-SMURD.

„În prezent, asigurarea continuității activității de specialitate radiologie (incluzând urgențele) este posibilă, dar la limită, putând fi afectată de oricare modificare ulterioară a resursei umane de care dispunem”, se mai arată în comunicatul amintit.

Șefa de la Oncologie a demisionat „în semn de protest”

O altă demisie a fost depusă de șefa Secției Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș.

„Ea și-a motivat decizia de a-şi înceta activitatea în cadrul SCJUBv ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”, au precizat reprezentanții Spitalului.

Continue Reading

Trending