Bradul din Piața Sfatului și (in)utilitatea lui și a celorlalți

OPINIE. Povestea asta cu bradul de Crăciun din Piața Sfatului și încă o suită de brăduți decorativi prin anumite cartiere care ocupă spațiul virtual al Facebook-ului meu, a ocupat și o parte din discuțiile cu prietenii în week-end și o să scriu aici ce zice lumea în bula mea preferată. Votantă USR – să ne fie clar de la început, însă oameni care continuă să gândească cu mintea proprie. 

Deoarece Brașovul este oraș de munte și teoretic cad pădurile pe noi, majoritatea dintre ei au zis așa: suntem la munte, avem brazi naturali, e tradiția, copiii se bucură, nu murim că avem un brad imens de tz metri înălțime în Piața Sfatului, care culmea mai era și afectat de dăunători, deci e ok să avem 1 (un) brad în Piață, nu mai mulți. Dar pentru că eu am și prieteni care merg pe munte chiar să admire brazii în mediul lor natural, când eu stau acasă, prieteni de genul celor care fac un ”brad” de Crăciun aplicînd doar o instalație pe perete în forma unui brad de Crăciun – au zis că e inacceptabil să mai împodobim brad natural de tz metri în Piața Sfatului în 2021, că practic e o barbarie retrogradă. 

Personal, găsesc toată istoria asta cu suita de brăduți deplasată, populistă, în neconcordanță cu perioada neagră pe care o traversăm cu toții cauzată de virus, în neconcordanță cu adevăratele priorități ale orașului,  consumatoare de resurse de orice fel ( lemn, aer curat, electricitate ), în neconcordanță cu ideea de a avea un oraș Capitală Verde Europeană sau măcar Capitală Verde sau măcar Verde. Denot o lipsă totală de coerență la nivel de administrație locală între ce își propune sau declară că își propune și ce face pe partea de mediu, pe partea de ecoturism sau pe partea de sustenabilitate. Acesta fiind un domeniu nestăpânit nici la nivel de cuvânt folosit corect în comunicarea publică politică. E o problemă mai veche, dinaintea inutilului Forum al Orașelor Verzi (FOV), însă recurentă. Ultima dată când m-am gândit la ea a fost odată cu anunțarea festivalului ”Massif” în Poiana Brașov – lucru în totală antiteză cu amenajarea Parcului Brassovia în Poiană și împrejurimi. Când lumea occidentală încearcă să facă eforturi pentru a avea o planetă locuibilă pentru generațiile viitoare, la Brașov se taie și împodobesc brazi cu veselie. 

Acum un an, când noua administrație a fost învestită cu un mandat care să se concentreze pe creșterea calității viețiii brașovenilor, pe schimbări reale, care să însemne exemple bune de urmat și schimbarea nu doar a felului în care se face politică și administrație, dar și schimbări de gândire a brașovenilor în ceea ce privește mediul înconjurător, ne întoarcem la artificii populiste garnisite cu iluminat festiv. Pe mine nu doar că mă deranjeză faptul că o parte importantă din bugetul municipiului este cheltuită pe lucruri inutile în pandemie, când sute de oameni mor zilnic iar un festivism deșănțat este la fel de nepotrivit ca purtarea unei rochii roșii la o înmormântare, însă mă deranjeză că noua administrație are așa o viziune limitată cu privire la cum să sărbătorim cu toții într-un oraș de munte în 2021. 

Sunt sigură că se găsea o firmă, care în urma unui concurs organizat de Primăria Brașov prin mai-iunie și câștigat pe bune, să creeze o instalație din materiale reciclate și reciclabile, foarte faină pentru Piața Sfatului. Una care să lase cu gura căscată copiii – principalii beneficiari ai feeriei, care să nu polueze mediul și nici să nu consume cu nemiluita resurse și care mai ales să satisfacă orgoliul administrației brașovene (uriaș de altfel) de a fi din nou ”prima” la ceva, sau la a „bifa un record” sau la a ”căpăta vizibilitate națională”, pentru că aparent asta e tot ce contează. 

Nu putem înlocui panseluțele din giratorii cu brăduți în fiecare cartier, doar pentru a fi brașovenii “mulțumiți” că există festivități în decembrie. Dorința administrației ar trebui să fie de generare a unor modificări în ceea ce înseamnă cheltuirea cu chibzuință a banului public, economia la buget și renunțarea la lucruri inutile, în același timp în care eforturile ar trebui angrenate către educație pentru protejarea mediului, creșterea responsabilității sociale și viziune strategică de dezvoltare a municipiului. 

În momentul în care am redactat prezentul text, nu am găsit cât ne costă pe toți, populismul din cele 11 cartiere ale Brașovului, în vremuri negre. Adică am găsit doar prețul brazilor cumpărați prin achiziții directe de la R. A. Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R. A. 8649, 09 EUR brăduții din cartiere și 8320,91 EUR bradul din Piața Sfatului. La costurile astea adăugați iluminatul festiv cu beculețe și posibilele artificii.