Prima Pagina
Acceleratorul de particule pentru tratarea bolnavilor de cancer la Spitalul Județean Brașov rămâne la capitolul „promisiuni pentru viitor”
Brașovul este unul dintre puținele județe mari din România care, într-un spital public, nu are un accelerator de particule pentru tratarea pacienților cu afecțiuni oncologice. Despre dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov cu un astfel de dispozitiv se vorbește de mulți ani, a fost găsit și locul în care să fie instalat, respectiv Pavilionul Astra, au venit și specialiștii Ministerului Sănătății, pentru a vedea amplasamentul și a face calcule privind costul realizării unui bunker, au fost făcute promisiuni, dar, de cele mai multe ori, autoritățile brașovene au auzit același lucru: „anul viitor”.
2017 a adus și el în spațiul public anunțuri prin care se spunea că în 2018 Brașovul va primi un accelerator. Ba mai mult, unii parlamentari de Brașov au și depus amendamente la Legea bugetului de stat pe anul 2018, prin care solicitau sume pentru punerea în funcțiune a acceleratorului, dar aceste amendamente au fost respinse.
Există și o explicație: Brașovul nu va primi acceleratorul de particule care ar ajuta enorm la tratarea bolnavilor de cancer nici în acest an.
Astfel, prin comunicatul de presă prin care anunța semnarea contractului cu Banca Mondială și faptul că 34 de spitale din țară și din Capitală vor fi dotate cu 14 dispozitive Computer Tomograf , 24 de RMN-uri (unul pentru Spitalul Județean Brașov) și 21 de sisteme informatice PACS (tehnologie medicală de imagistică utilizată pentru stocarea, recuperarea, prezentarea și partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN) – dintre care unul pentru Spitalul Județean Brașov, Ministerul Sănătății a prezentat și planul de investiții pe anul 2018.
În ceea ce privește aparatele de radioterapie, ministerul a anunțat că sunt în diverse stadii procedurile pentru achiziționarea a opt dispozitive, nici unul pentru Brașov.
Iată cum arată planul de investiții al Ministerului Sănătății pe acest an:
- Contracte în derulare: dotarea cu echipamente de radioterapie a 5 centre din țară (Spitalului Județean Constanta, Spitalului Județean Galați, Spitalului Județean Maramureș, Institutul Oncologic București și Spitalul Universitar de Urgență Elias, pentru care vor fi semnate contractele în luna ianuarie.
- Contracte în curs de semnare: semnarea contractului pentru dotarea cu echipamente de radioterapie a altor 3 centre din țară, aflate astăzi în proces de contractare a echipamentelor. Este vorba despre centrele de radioterapie din cadrul Spitalului Municipal Oradea, Spitalului Județean Craiova și Institutul Oncologic prof.dr. I.Chiricuță Cluj Napoca, pentru care vor fi semnate contractele în luna ianuarie.
De altfel, și surse din administrația județeană brașoveană au dat de înțeles că șansele ca Brașovul să primească acceleratorul în acest an sunt aproape nule.
Investitii
FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.
Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.
„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.
Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.
Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.
Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare
Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.
„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.
Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.
„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.
Investitii
Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.
Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.
„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.
Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov
Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.
„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.
Pe termen lung: Consolidare și modernizare
Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.
Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului
Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.
Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist
Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia „ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.
„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.
La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.
Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.
Politica
Marius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
Vicepreședintele PSD și președintele organizației județene PSD Brașov, Marius Dunca, trage un semnal de alarmă cu privire la asediul declanșat de actualul Executiv asupra autorităților locale din întreaga țară.
În contextul măsurilor care au blocat 1.500 de primării și care pun în pericol proiectele publice, Dunca subliniază că politicile de „austeritate oarbă” riscă să transforme mediul rural și mic urban în zone deșertificate economic.
„Ceea ce vedem în aceste zile nu este reformă, ci un atac direct la adresa intereselor comunităților locale. Sub pretextul unor eficientizări făcute din pix, premierul ignoră realitățile din teren. Nu poți să ceri unui primar de comună sau de oraș mic să facă miracole când îi tai finanțarea, îi blochezi investițiile și îl obligi să pună biruri insuportabile pe umerii cetățenilor doar pentru a acoperi găurile de la București. Aceasta este situația în Brașov, în întreaga regiune Centru, precum și în toată țara”, a declarat Marius Dunca.
Liderul PSD Brașov afirmă că, în acest moment de criză, singura voce care a adus echilibru și a oprit derapajele ideologice a fost cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
„În timp ce alții desenează grafice cu concedieri masive și tăieri, Sorin Grindeanu este singurul factor de stabilitate care se luptă la masa deciziilor pentru interesele primarilor noștri. PSD nu va accepta niciodată ca banii destinați drumurilor, școlilor sau rețelelor de apă din județul Brașov să fie confiscați de centru. Programe precum Anghel Saligny sau investițiile prin CNI sunt motorul economiei locale, iar blocarea lor în plină recesiune este un act de sabotaj economic”, a mai adăugat vicepreședintele PSD.
Dunca mai spune că în negocierile pentru Bugetul anului 2026, PSD va susține dreptul comunităților de a-și gestiona resursele, inclusiv posibilitatea reducerii taxelor locale pentru a sprijini cetățenii în perioade de criză. Mai mult, în vederea protejării investițiilor, niciun leu din bugetele de dezvoltare ale comunelor nu trebuie atins. Orice leu strâns la nivel local trebuie să rămână în localitate. Și nu în ultimul rând, vicepreședintele PSD întărește ideea importanței primarilor și cere respect pentru aleșii locali, întrucât ei sunt cei care răspund zilnic în fața oamenilor.
„PSD rămâne partidul oamenilor și primarilor care muncesc în teritoriu. Vom folosi toate pârghiile politice pentru a ne asigura că Bugetul pe 2026 va fi unul al construcției, nu al frânării proiectelor locale. Brașovenii merită servicii publice de calitate, iar acestea nu pot fi asigurate dacă guvernul pune lacătul pe ușile primăriilor!”, a conchis Marius Dunca.
-
Prima Pagina2 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Sănătate2 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Prima Pagina3 zile agoTragere la sorți Cupa României! Kids Tâmpa, față în față cu elita fotbalului feminin românesc!
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Stiri Brasov4 zile agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local

Alex
12/12/2018 at 19:18
Binenteles ca promisiunea lasa de dorit, daca PSD a promis in campanie un spital barosan ca in vest, si nu onoreaza.
Despre acceleratoarele de particule, a promis Ceausescu si a avut o tentativa abandonata de a construi in Brasov un accelerator de particule pe str. Dupa Ziduri similar cu cel de la Institutul de Fizica Atomica Magurele – Bucuresti, ca de asta au construit o centrala pe Dupa Ziduri pentru a pune generatoarele si a montat o teava de ciment circuit pentru accelerare particule prin niste tunele din catacombe, folosind abuziv o parte din catacombele de pe Dupa Ziduri, tunelele din cauza au o portiune ingusta de mers taras deasupra acelei conducte si unele portiuni inchise cu ziduri de piatra si boltari. Nu numai primarul vroia schimbari majore in subteranul de pe Dupa Ziduri.
Centrala de unde pornesc conductele din catacombe si niste tevi verticale in forma de „J” la suprafata era construita peste una din accesele in catacombe. Catacombele fiind construite in 1940 si centralele in 1970. Acceleratorul de particule ar fi apartinut de Institutul de Cercetari Electronice care a avut sediu pe Str. Ion Ratiu
Micula
14/02/2020 at 09:47
Da! Ma indoiesc sa termine in Brasov asa o lucrare mareata, ca daca in Brasov nu au fost in stare guvernantii sa faca aeroport care e strictul necesar, sau autostrada Brasov-Comarnic pe care Ponta a incercat sa o faca dar l-a impiedicat DNA din cauza ca Basescu i-a facut plangere si americanii cu bazele NATO.
In schimb in Romania un al doilea accelerator de particule dupa cel de la Magurele va fi in Salina Slanic din Slanic Prahova dupa ce se va sapa o sala uriasa noua numita Mina Laguna cu denumire de la „Large Aparatus whick studying Grand Unifications and Neutrino Atomical” poate, la 300 metri adancime, acolo vor fi amplasate butii imense din metal rar si aparatura sofisticata ca la Magurele si inca mai multa. Bugetul proiectului va fi ajutat si din exploatarea sarii deoarece filonul de sare e adanc de 400m.
Nica
14/02/2020 at 09:55
Stiu cu problemele de la Brasov.
Am auzit si de proiectul „Laguna” la salina Slanic. Se va mai construi o mina noua sub mina Unirea cu acces separat din tunelul tirbuson care ofera acces cu microbuzul va fi un tunel descendent ce va duce la mina Laguna. Mina Laguna nu va fi deschisa publicului dupa ce va fi gata deoarece va fi locatia acelui accelerator de particule si va avea acces numai personalul autorizat ca si la bunkerul de la Institutul de Fizica Atomica Magurele. Sala uriasa va fi construita de muncitori pakistanezi sau srilankezi sau orice emigranti din tarile subdezvoltate ca mana de lucru ieftina. Intr-adevar o parte din costuri vor fi acoperite din exploatarea sarii. Constructia aparaturii va fi finantata nu numai de fonduri europene ci si de americani si chinezi si japonezi. Sala uriasa noua va avea forma dreptunghiulara lata si va avea profil trapezoidal cu 4 muchii si va oferi un spatiu imens pentru aparatura.