Connect with us

Prima Pagina

„Braşov 1987. Doi ani prea devreme”. Un documentar pentru o generație „aflată în pericol de a nu cunoaşte mai nimic despre întâmplări şi pătimiri”

Published

on

După 30 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni din 1987, jurnalistul Liviu Tofan, alături de Muzeul Județean de Istorie Braşov, in calitate de producător şi Televiziunea Română- coproducător, au pregătit un documentar despre acele evenimente. „Braşov 1987. Doi ani prea devreme” este un documentar gândit să le povestească tinerilor, dar şi adulţilor de azi ce s-a întâmplat atunci, iar filmul va putea fi văzut în premieră absolută duminică, 6 august, începând cu ora 15.00, la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov (FFIR).

15 Noiembrie, spun mulți istorici, a fost începutul sfârșitului comunismului. Revolta din 1987 a durat o singură zi și a fost pornită de muncitorii de la Fabrica de autocamioane (fosta Steagu Roșu, acum Roman SA). Protestatarii au mers pe traseul Calea București – Bulevardul 15 Noiembrie, cu o oprire la Spitalul Județean, unde au cântat „Deșteaptă-te române”  și au ajuns la „Județeana de partid”  (unde acum este Prefectura și Consiliul Județean Brașov). Pe drum, protestatarilor li s-au adăugat alți brașoveni, astfel că în centru au fost câteva mii de oameni care au scandat.  După aceste protest,  61 de brașoveni au fost arestați, anchetați și deportați.

„Manifestaţia din 15 noiembrie 1987 a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României. Timişoara, în decembrie 1989, a fost, de fapt, o reeditare a revoltei de la Braşov, într-un context mult mai propice, care i-a permis să meargă până la capăt. În 1987, regimul a făcut tot posibilul să nu se afle că mii de braşoveni au scandat «Jos Ceauşescu!», au luat cu asalt sediile partidului comunist şi le-au devastat într-o explozie de mânie şi resentiment. În mediile de informare din ţară, nu s-a spus nimic despre revolta din urbea ardeleană, al doilea mare oraş al ţării la vremea respectivă. S-au şters rapid toate urmele, s-au luat măsuri represive menite să inducă teamă, cazul a fost muşamalizat. Nucleul dur al muncitorilor revoltaţi a fost spart prin condamnarea lor pentru «huliganism» şi deportarea în diverse zone ale ţării”, se arată în comunicatul de prezentare a documentarului „Braşov 1987. Doi ani prea devreme”.  

Acum, după 30 de ani, producătorii documentarului spun căpopulaţia României s-a primenit cu o generaţie aflată în pericol de a nu cunoaşte mai nimic despre întâmplări şi pătimiri ce au marcat profund societatea în care trăiesc. Nevoia recuperării memoriei este acută”.

Scânteia care a aprins fitilul

Evenimentele de acum 30 de ani au mai făcut obiectul unor cercetări istorice sau a unor cărți scrise de unii dintre participanți. De exemplu, în capitolul „Discuția” din volumul „Ziua care nu se uită: 15 noiembrie 1987” (Marius Oprea și Stejărel Olaru, Ed. Polirom 2003), sub forma unui dialog, sunt prezentate mărturiile mai multor brașoveni care au ieșit în stradă. Participanții susțin că revolta nu a fost „pregătită” de nimeni, și poate că acesta este și motivul pentru care a rămas doar un protest izolat.

 „Majoritatea eram schimbul trei, seara și… noi am declanșat greva spontan. Nu ne-am vorbit. Bine, nemulțumirile erau vechi și multe. Așteptam numai momentul să răbufnească – și s-a întâmplat atunci, pentru că noi eram… lucram sâmbăta spre duminică, era 14 spre 15 noiembrie, schimbul trei. Din cauza faptului că nu aveam curent la schimbul doi, lucram schimburile unu și trei. Și condițiile de muncă erau mizere: nu aveam nici apă să ne spălăm, nu erau… lucram foarte mult comparativ cu astăzi, când abia începem să mai lucrăm – atunci lucram de rupeam. Și era zi de salariu, de fapt era a treia zi după salariu (…) Ni s-au înmânat fluturașii de salariu și fiecare avea reținută o sumă între 400 și 800 de lei. Însemna 30%, poate, din salariu. (…) Fără nici o justificare. Întâmplarea a făcut ca ofițer de serviciu pe uzină, de fapt  pe fabrică, să fie chiar șeful nostru de secție, Ghelase Valeriu, inginer. L-am chemat, de fapt noi i-am întrebat pe maiștri și maiștrii au luat legătura cu el. Dânsul a venit la noi la ora 12.00 noaptea. A stat de vorbă cu noi pe picior de superioritate, așa cum îi stătea bine unui șef pe vremea aia, și n-a făcut decât să ne stârnească”, se arată în mărturia lui Aureliu Bejenariu.

Despre dialogul cu ofițerul de serviciu și-a amintit și un alt stegar, Augustin Jeler: „Ne-a zis doar: «Băi, dacă nu vă convine câți bani ați luat, puneți mâna și munciți, că luna viitoare n-o să luați nici atâta». Ei, țin minte că luasem 11 lei lichidare și am zis: «Doamne, pentru 11 lei nu se merită nici să-mi pierd nopțile pe aici». Și aia a fost toată chestia. N-a lucrat nimeni. Am luat o decizie: «Domne, nu lucrăm» (…) Dimineața,  pe la ora 6.00 au venit cadrele de conducere din uzină, cu secretarul de partid de la noi de la secție. Și atunci, noi, la 6.00 dimineața am ieșit afară din uzină”.

„Și s-a început cu lozinci anticomuniste”

 „Noi am deschis porțile mari de la secție, și zic: «Să iasă toată lumea afară», să vadă lumea care vine la schimbul unu, să ne vadă că am făcut grevă. Și toată lumea care venea întreba: «Băi, da’  ce-i cu voi aici». Păi, zic: «Uite, toată noaptea am făcut grevă…»”, a povestit Gheorghe Cutumbeanu.

A urmat o încercare de negociere cu salariații, cei de la partid (PCR) și din administrație cerând să meargă la discuții o delegație a greviștilor.

„S-au dus singuri în sala de ședințe – nu s-a dus nimeni după ei. Aici a fost un moment crucial, pentru că dacă schimbul unu nu se solidariza, rămânea în parte, nu se știe – însă în felul acesta evenimentele au luat amploare. Eram câteva sute de persoane în fața secției și nu știu care a spus: «Haideți să-i anunțăm și pe ceilalți, pe restu’… ”, a spus Aureliu Bejenariu.

Au început să vină și muncitorii din alte secții, oamenii au prins curaj, au defilat prin uzină. „Și s-a început cu lozinci anticomuniste: «Jos Ceaușescu! Jos Ceaușescu»”, a mărturisit Augustin Jeler în volumul amintit.

După câteva ore, muncitorii au decis să iasă în stradă. „Nu era nimic condus, n-a fost nimic organizat. Unii spuneau: «S-o luăm pe aici, pe la Metrom», alții nu: «Haideți s-o luăm pe Calea București sau pe Carpaților»”, a povestit Gheorghe Cutumbeanu. „Mulțimea a zis: «Haideți la Primărie – acolo ai cu cine discuta». Și lumea s-a încolonat”, a completat Aureliu Bejenariu.

„Mișcarea a fost puțin cam devreme”

A urmat marșul până în centrul orașului, evenimentele de la „Județeana de partid”, anchetele, arestările, deportările și… tăcerea. „Am tot stat și m-am gândit: mișcarea a fost puțin cam devreme. Ne-a lipsit un conducător, un program și, bineînțeles, accesul la radio, dacă nu la televizor, să poți propaga mișcarea, să aibă amploare națională. Așa, pe plan local te putea… Exact ce s-a întâmplat: ne-a înăbușit într-o zi. (… ) Asta regret: că nu ne-am organizat mai bine și n-am avut… Totul a fost la voia întâmplării. Din această cauză le-am dat motive să planeze asupra noastră acuzațiile de huliganism, de vandalism: pentru că, nefiind nici măcar un nucleu care să știe ce vrea, am ajuns să fim huliți. (…) Era o masă nemulțumită, dar nu era condusă de nimeni. Stiți, fiecare făcea ce-l tăia capul și dacă s-au întâmplat lucruri nedorite, ele au fost inevitabile”, a mai spus Aureliu Bejenariu.

 

Prima Pagina

FOTO. Prima înfrângere a „Teutonilor” din Ghimbav în Campionatul Național de Handbal. Derby-ul play-off-ului a fost câștigat de Steaua

Published

on

Sala Sporturilor din Ghimbav a găzduit sâmbătă seara partida dintre CSO Teutonii Ghimbav și Steaua București, derby-ul play-off-ului pentru promovarea în Liga Zimbrilor la handbal masculin. Înaintea acestei partide, cele două echipe aveau victorii pe linie în Campionatul Național de Handbal (liga secundă) astfel că ambele au început play-off-ul de promovare ca favorite pentru promovare în prima ligă.

Partida de la Ghimbav a fost echilibrată, cele două formații oferind spectatorilor care au umplut până la refuz sala un handbal în forță, în care jucătorii ambelor formații au dat totul pentru victorie.

Câștig de cauză în această bătălie a avut formația bucureșteană, scorul final fiind 29-34. Chiar dacă diferența a fost de cinci goluri, partida a fost una echilibrată, cele două echipe alternând momentele de dominare.

Portarul gazdelor, Radu Turturică, a avut și în acest meci mai multe serii de intervenții miraculoase, însă echipa bucureșteană a demonstrat și de această dată că are cel mai bun atac din liga secundă.

La finalul partidei, „Teutonii” au fost aplaudați și încurajați de numeroșii suporteri, așa cum o fac fanii adevărați.

Băieții au jucat cu curaj și determinare, ținând piept unei echipe puternice și cu tradiție. Astfel de partide cresc o echipă și îi întăresc caracterul. Mergem înainte, capul sus! Ne concentrăm pe deplasarea de la Făgăraș”, au transmis oficialii CSO Teutonii Ghimbav .

Continue Reading

Prima Pagina

Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”

Published

on

Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (SCJUBv), dr. Mariana Sporiș, de obicei discretă în ceea ce privește declarațiile publice, și-a motivat demisia din funcția de șef al „Oncologiei”, dar și din calitatea de medic în cadrul unității sanitare brașovene.


De altfel, ea a menționat că nu a vrut să facă declarații în spațiul public în legătură cu demisia ei, dar „afirmațiile conducerii SCJUBv mă obligă să fac unele precizări”.
În primul rând, ea a ținut să precizeze că nu a demisionat „din cauza Fundației Metropolis, nu ei m-au dezamăgit. Chiar le mulțumesc pentru implicare și știu că nu din cauza lor a căzut proiectul de renovare a secției”.
De asemenea, ea nu a avut niciun reproș la adresa fostei conduceri a spitalului.

„Nu mi-am dat demisia nici din cauza fostei conduceri a SCJUBv. Împreună cu fostul manager și fostul director medical am gândit îmbunătățirea condițiilor hoteliere, dotarea cu aparatură, creșterea calității serviciilor pentru pacienții oncologici. Prin fonduri europene s-a achiziționat aparatură nouă, de top, care urma să fie instalată în secția renovată. Împreună am fost o echipa, asta a fost și este percepția mea”, a explicat medicul brașovean.

O demisie de onoare

În acest proiect, a continuat ea, „am implicat în acest proiect mulți oameni, apropiați sau necunoscuți, am oferit speranțe, am cerut încredere și… bani”.


„Proiectul a căzut. Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic. Considerați că e o demisie de onoare. Și nu mai vreau nici să rămân ca medic în cadrul SCJUBv – asta din motive personale”, a mai spus dr. Sporiș.


Totodată ea a ținut să le mulțumească celor care i-ai fost alături: pacienți, aparținători, prieteni, firme, ONG-uri, celor care au donat și s-au implicat.


„Încă o dată mulțumesc Fundației Metropolis care a făcut ca visul nostru să pară realizabil. Am fost aproape…”, a mai spus Mariana Sporiș.


Pe de altă parte, ea a transmis și o rugăminte către conducerea spitalului: „Să nu mai facă speculații și nici să nu mai dea declarații în numele meu”.

Acest apel vine în contextul în care, printr-un comunicat de presă, conducerea SCJUBv a transmis că ea „și-a exprimat decizia de a-şi înceta activitatea în cadrul SCJUBv ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
Amintim că în 3 februarie, Fundația Metropolis a anunțat retragerea din proiectul de renovare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Președintele fundației a motivat această decizie prin faptul că administrația județeană a anunțat că va realiza lucrări mult mai ample la clădire, estimate la aproximativ 60 milioane de lei.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Trending