Connect with us

Cotidian

Cetățenii întreabă, instituțiile se (pre)fac că răspund. Transparenţa, o piatră de moară de piciorul autorităților publice din Regiunea Centru. VEZI AICI REACTIA INSTITUTIILOR DIN BRASOV

Published

on

topss

sursa: romaniacurata.ro

Transparenţa este încă un punct nevralgic al instituţiilor publice, în ciuda Legii 544/2001 care stabileşte termene clare pentru răspuns la solicitările de informaţii de interes public. România Curată a verificat, în perioada septembrie – noiembrie, gradul de transparenţă al autorităţilor publice din Regiunea Centru, trimiţând solicitări de informaţii, în baza Legii 544, către prefecturile, consiliile judeţene, primăriile de reşedinţă şi inspectoratele şcolare judeţene. Instituţiile au primit câte trei solicitări de informaţii, referitoare la  raportul de activitate pe anul 2013, dezbaterile publice organizate, respectiv concursurile pentru selecţia de personal.

Din 72 de solicitări transmise instituţiilor din Regiunea Centru, 30 au primit răspuns, însă nu toate în termenul de 30 de zile.

Rapoartele de activitate, de negăsit pe site-urile consiliilor judeţene

Rapoartele de activitate au fost puse la dispoziţie, la cerere, de două prefecturi, 4 IŞJ-uri, două CJ-uri şi două primării.

Cele mai prompte răspunsuri au venit din partea primăriilor din Braşov (4 zile) şi Sibiu (5 zile), care pun la dispoziţia cetăţenilor rapoarte detaliate, uşor de găsit pe site-urile proprii. Primăriile din Alba, Harghita, Covasna şi Mureş nu au trimis niciun răspuns.

Consiliile judeţene din Mureş şi Harghita au pus la dispoziţie rapoartele de activitate în 13, respectiv 14 zile, în timp ce CJ-urile din Alba, Braşov, Covasna şi Sibiu au ignorat cererea, iar documentul nu e de găsit nici pe site-urile lor. În cazul CJ Harghita, raportul de 197 de pagini este bilingv, în română şi în maghiară. Printre informaţiile din raport este şi aceea conform căreia în 2013 CJ Harghita a organizat nu doar conferinţe de presă ci şi „instruiri profesionale pentru reprezentanţii presei“ (!)

Dintre prefecturi, doar cele din Mureş şi Alba au transmis la cerere raportul de activitate. Prefectura judeţului Mureş a răspuns în 6 zile, în raportul său de activitate accentul fiind pus pe relaţia cu mass-media. Practic, în peste 60 de pagini din cele 121, sunt ataşate 115 materiale materiale de presă emise în 2013 de instituţie.

În cazul Prefecturii Alba, raportul arată că „obiectivele cuprinse în Programul de Guvernare au fost realizate în proporţie de 90,07 % la nivelul judeţului, prin 590 acţiuni”. Una dintre reuşitele majore evidenţiate de instituţie este elaborarea şi fundamentarea proiectului de HG care a dus la desfiinţarea Spitalului orăşenesc Tg. Ocna.

Dintre inspectoratele şcolare judeţene, 4 au pus la dispoziţie link-uri către raportul de activitate detaliat pe 2013: Braşov, Harghita, Mureş şi Sibiu, timpul necesar transmiterii rapoartelor de activitate fiind cuprins între una şi trei zile.

Dezbaterile, puţine. Informaţiile despre dezbateri, si mai puţine!

Informaţii despre dezbaterile publice au oferit 3 CJ-uri, două primării, o prefectură şi un inspectorat şcolar.
Doar trei dintre cele şase consilii judeţene au răspuns cererilor: Alba, Covasna şi Harghita. Cel mai rapid răspuns – în 6 zile, a fost transmis de CJ Sibiu, care a anunţat că a organizat dezbateri publice pentru şapte proiecte de hotărâri, pe care le-a postat pe site-ul instituţiei, la secţiunea Transparenţă decizională. CJ Harghita, în schimb, a avut nevoie de 33 de zile pentru a anunţa că în 2013 nu a organizat nicio dezbatere!

Din cele şase primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ, au răspuns doar două: Braşov şi Sibiu.
În cinci zile, Primăria Sibiu a răspuns că a postat pe site-ul instituţiei 15 proiecte de acte normative. „Nu au existat solicitări din partea persoanelor sau organizaţiilor interesate, motiv pentru care nu au fost dezbateri publice ale proiectelor de acte normative publicate”, au comunicat reprezentanţii municipalităţii sibiene.

Primăria Braşov a răspuns în 19 zile că a organizat două dezbateri publice, una privind bugetul local, iar cealaltă vizând Regulamentul de creştere a animalelor. „O parte din propunerile făcute în cadrul acestor întâlniri au fost incluse în proiectele de hotărâre”, se arată în răspuns. Care sunt acelea, nu a fost specificat.

Prefecturile din Regiunea Centru au fost şi mai apatice! Din şase, a răspuns una singură, cea a judeţului Mureş (5 zile) care a anunţat că nu a elaborat proiecte de acte normative,  „prin urmare nici nu a fost nevoie de organizarea unor dezbateri publice și nici nu au existat cereri în acest sens”.

Un răspuns similar a oferit şi IŞJ Mureş, singurul inspectorat şcolar, din cele 6 din Regiune, care a răspuns acestei întrebări.

Taxe pentru răspunsuri complete despre concursurile pe posturi

Solicitării privind organizarea unor concursuri au răspuns 4 primării, două prefecturi, 5 consilii judeţene şi două inspectorate şcolare judeţene.

Dintre cele şase consilii judeţene ale Regiunii Centru, unul singur nu a răspuns solicitării de informaţii – cel din Covasna. CJ Alba, Braşov, Harghita, Mureş şi Sibiu au avut nevoie, în medie, de 18 zile pentru a culege datele şi a transmite răspunsurile. În afara termenului de 30 de zile a răspuns CJ Harghita, care a transmis situaţia selecţiilor de personal. Nu a precizat însă câştigătorii concursurilor,  invocând prevederile Legii nr. 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. CJ Braşov a răspuns în 26 de zile, însă link-urile oferite pentru informaţii nu se deschid!

Primăriile care au dat informaţii despre concursuri – Braşov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc şi Sibiu au avut, în medie, nevoie de 19 zile pentru a trimite informaţiile solicitate. Recordul negativ aparţine primăriei Miercurea Ciuc care a trimis abia dupa 34 de zile informaţiile despre cele 12 proceduri de selecţie. Acest răspuns târziu este şi incomplet: arhiva de anunţuri la care face trimitere pe site cuprinde doar postări din perioada 2008-2011 şi din acest an!

Primăriile Braşov şi Covasna au răspuns în termen. Dar pentru informaţii complete au cerut taxe pentru eliberarea xerocopiilor după anunţuri, valoarea acestora fiind de 17 lei, respectiv 14 lei.

Informaţii complete au oferit prefecturile din Harghita şi Mureş. Cele din Braşov, Alba, Covasna şi Sibiu nu au răspuns deloc.

Dintre inspectoratele şcolare, doar două au transmis informaţiile solicitate, în termen. IŞJ Mureş a răspuns după o zi că nu a organizat vreun concurs. IŞJ Harghita a transmis acelaşi răspuns, dar… în 25 de zile!

Judecând după răspunsurile transmise (sau nu) de instituţiile care fac obiectul acestei verificări, Covasna este judeţul din Regiunea Centru care oferă cel mai scăzut grad de transparenţă privind informaţiile de interes public. Din 12 solicitări transmise către instituţiile din Covasna, una singură a primit răspuns. La polul opus se află judeţele Mureş şi Harghita, cu câte 8, respectiv 7 răspunsuri la cele 12 solicitări de informaţii.

În cazul judeţului Harghita însă, se observă că unele instituţii (CJ, primăria Miercurea Ciuc), depăşesc cu regularitate termenul legal de 30 de zile în care ar trebui să ofere informaţiile solicitate.

IŞJ Alba, CJ Covasna, primăriile Alba Iulia şi Târgu Mureş şi Prefectura Braşov au ignorat toate cererile de informaţii transmise de SAR.

În topul instituţiilor care au răspuns solicitărilor se află, în schimb, Consiliul Judeţean Harghita (3/3), Primăria Braşov (3/3), Prefectura Mureş (3/3) şi IŞJ Mureş (3/3).

În consecință, mai este mult de lucru la capitolul transparenței instituțiilor publice, fie la nivel național, fie la nivel local.

Voi ce probleme ați întâmpinat atunci când ați interogat instituțiile statului?

sursa: romaniacurata.ro

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending