O cincime dintre copiii de la sat (21%) consideră că nu sunt niciodată sau sunt doar uneori fericiţi, arată concluziile raportului „Bunăstarea copiilor din mediul rural în 2020”, lansat de Fundaţia World Vision România. Unu din 14 copii (7%) afirmă că are o viaţă rea. Mai mult, copiii şi tinerii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu, din 80% dintre gospodării muncesc în gospodărie, fac curăţenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alţi membri ai gospodăriei. Un sfert dintre ei spun că nu sunt ajutaţi de nimeni când nu ştiu să îşi facă temele pentru acasă, iar 8% raportează chiar că nu are cine să îi îngrijească atunci când sunt bolnavi.

Doar jumătate dintre adulţii din mediul rural cunosc dreptul copiilor la protecţie şi doar o treime dreptul copiilor la liberă exprimare, mai arată studiul. Peste o treime dintre părinţii chestionaţi recunosc că ţipă sau strigă la copii, 11% (1 din 10) îi îmbrâncesc sau zgâlţâie pe copil, iar 4% îi jignesc.

O proporţie similară – peste 30% – dintre părinţi consideră că pentru a-ţi găsi de lucru este mai important să ai relaţii decât să termini o şcoală, conform aceluiaşi raport.

Comparativ cu valurile precedente ale cercetării, în cea actuală, care acoperă şi lunile de criză sanitară şi umanitară provocată de pandemia de COVID-19, se poate observa o creştere a ponderii celor care declară că au adoptat măsuri de criză precum: cumpărarea de alimente în cantităţi mai mici; împrumutarea sau primirea de alimente de la rude/prieteni; cumpărarea a mai puţine rechizite, cărţi pentru şcoala copilului.

Raportul cuprinde datele şi analiza unei cercetări de teren realizate în perioada iunie-august 2020, pe baza metodologiei elaborate de World Vision România, ce prezintă deopotrivă perspectiva adulţilor şi a copiilor. Eşantionul cercetării a cuprins 936 de gospodării, în care locuiesc 4.338 de persoane. Au fost culese informaţii de la 936 de adulţi şi 2.931 de copii.

Igienă încă precară, alimentaţie la limită şi acces redus la sistemul sanitar

În 2020, în ciuda mesajelor intens mediatizate de promovare a igienei şi, în primul rând, a spălatului pe mâini în contextul pandemiei, igiena personală rămâne deficitară în comunităţile cuprinse în cercetare.

În mai mult de un sfert dintre gospodării, copiii nu se spală întotdeauna pe mâini de fiecare dată după ce merg la toaletă. În 24% dintre gospodării, minorii nu obişnuiesc să se spele pe mâini înainte de fiecare masă. Spălatul pe dinţi de două ori pe zi este o regulă în numai 52% dintre gospodării.

Nerespectarea regulilor minime de igienă reprezintă o consecinţă a sărăciei şi a lipsei utilităţilor de bază: apă curentă, baie amenajată şi toaletă.

Nici la şcoală nu sunt întotdeauna respectate regulile minime de igienă: în 5% dintre şcoli nu există o sursă de apă pentru a te spăla pe mâini, iar în 12% nu sunt toalete cu apă curentă.

Unu din zece copii nu are în continuare suficientă mâncare şi se duce seara flămând la culcare. În ceea ce priveşte alimentaţia, în 11% din gospodării copiii primesc maximum două mese pe zi, iar în 10% carnea sau peştele ajung în meniul celor mici doar o dată pe săptămână. Mai bine de jumătate dintre copii nu consumă zilnic lactate şi ouă, iar mai puţin de jumătate nu primesc zilnic nici legume şi fructe.

În 11% din familiile cu copii mai mici de cinci ani aceştia nu au fost consultaţi nici măcar o dată în ultimul an de către medicul de familie, în vederea evaluării stării generale de sănătate şi doar 30% dintre copiii cu vârste între 5 şi 12 ani au efectuat analize medicale în ultimele 12 luni.

Vârsta medie la care tinerii (12-18 ani) iau contact cu băuturile alcoolice este de 13 ani. La aceeaşi vârstă copiii fumează prima ţigară.

Copiii abandonează din cauza lipsei de mijloace şi a rezultatelor slabe

Două treimi (68%) din elevii din mediul rural ajung la şcoală pe jos. 17% din copii parcurg zilnic pe jos peste 8 km ca să ajungă la ore, iar mai bine de jumătate din copiii de gimnaziu şi aproape trei sferturi din cei din clasele primare merg pe jos la şcoală distanţe chiar şi mai mari.

Abandonul şcolar în gimnaziu este strâns legat de costul ridicat al şcolii şi, în egală măsură, de rezultatele slabe ale copiilor, motive indicate de 56% dintre părinţi. A crescut şi numărul celor care preferă să lucreze în loc să înveţe.

Doar 61% dintre copiii şi tinerii chestionaţi susţin că le place întotdeauna la şcoală (în scădere de la 74% în 2016, respectiv 70% în 2018). Un sfert dintre tineri nu au acces întotdeauna la rechizitele de care au nevoie la şcoală, iar 38% dintre părinţi cumpără mai puţine rechizite şi cărţi pentru copii, pentru a face economii.

27% dintre copii nu sunt ajutaţi niciodată de altcineva atunci când nu ştiu să facă tema pentru acasă

În 80% dintre gospodării, copiii şi tinerii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu, lucrează acasă făcând curăţenie, îngrijind animalele sau având grijă de alţi membri ai gospodăriei, trei sferturi dintre ei timp de 1-2 ore pe zi. Acelaşi timp este alocat temelor de către 58% dintre copiii şi tinerii chestionaţi.

8% din tineri lipsesc uneori sau întotdeauna de la şcoală pentru că se duc să muncească, iar 17% se simt obosiţi pentru că muncesc înainte sau după ore. 21% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani nu sunt la liceu, jumătate dintre aceştia lucrând cu ziua.  Peste jumătate dintre elevii care abandonează şcoala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu îşi permite costul şcolii.

Drepturi necunoscute, risc de violenţă şi abuz

Copiii constituie categoria socială cea mai expusă sărăciei şi excluziunii sociale, România fiind în fruntea ţărilor europene în această privinţă, cu un risc de 35,8% în 2019, cu peste 12% peste media europeană, conform Eurostat. În anul 2020, nevoile de bază ale copiilor din România rurală sunt în cea mai mare parte acoperite: sub 1% spun că nu au o locuinţă, 10% dintre ei se duc uneori sau întotdeauna flămânzi la culcare seara, în timp ce o proporţie similară declară că nu au niciodată, sau doar uneori, suficientă mâncare.

Privitor la confortul psihologic al copiilor în mediul familial, doar trei sferturi dintre părinţi (77%) declară că au cunoştinţe despre drepturile copiilor. Jumătate dintre părinţi nu respectă dreptul copilului la protecţie şi 65% nu le respectă dreptul la liberă exprimare.

Unu din zece adulţi spune că nu ar interveni într-un caz de abuz, considerând că respectivele acte de agresiune fac parte din modalităţile de educare a copilului.

La rândul lor, aproape un sfert dintre tinerii de 12-19 ani chestionaţi susţin că nu se simt în siguranţă mereu în comunitate, iar jumătate dintre ei se tem de oamenii care consumă alcool şi devin violenţi.

Părinţii rămân cele mai respectate modele de către copii (79%), dar încrederea în ei a scăzut cu 14% faţă de 2018.

În România rurală, rolul principal în luarea deciziei aparţine adultului, iar copiii nu sunt consultaţi în procesul decizional, fiind doar informaţi despre decizia finală (81%). Puţin peste jumătate dintre copiii chestionaţi (55%) apreciază că ideile lor au fost puse în practică. 53% dintre copii susţin că au participat în grupurile de consultări, fără a avea însă putere de decizie.

Consultarea este declarativă şi în cazul adulţilor, respectiv doar 3% dintre primari consultă populaţia adultă şi sub 1% îi consultă şi pe copii.

„Din păcate, drepturile copiilor din mediul rural în ceea ce priveşte educaţia, participarea, confortul psihologic în familie şi la şcoală sunt de multe ori ignorate chiar de cei care ar trebui să vegheze la aplicarea lor: părinţii, educatorii, decidenţii – adulţii care ar trebui să facă România o ţară mai bună pentru copii. Pandemia a acutizat problemele copiilor, cu consecinţe pe termen lung asupra evoluţiei lor. Respectarea drepturilor copilului, începând cu cel la educaţie, reprezintă un imperativ pentru o democraţie care se gândeşte azi la ziua de mâine. Prin programele noastre facem eforturi împreună cu copiii, părinţii şi educatorii pentru ca niciun copil de la sat să nu se mai simtă singur, umilit, marginalizat, fără şanse şi fără viitor. Avem nevoie de politici publice coerente, puse în practică, care să se concentreze pe bunăstarea copilului, iar noi suntem oricând disponibili să ajutăm cu expertiza noastră la realizarea acestora”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.