Connect with us

Prima Pagina

FOTO „Catedralele sunetului” – concerte de muzică clasică  în biserici fortificate din județele Brașov și Sibiu. PROGRAM ȘI LOCAȚII

Published

on

„Catedralele sunetului” le propune iubitorilor de muzică o serie de cinci concerte de muzică clasică, în perioada 9-14 august 2025. Evenimentele vor avea loc în Biserica Evanghelică din Rupea, Biserica Fortificată din Saschiz, Biserica Fortificată din Hărman, Mănăstirea Cisterciană de la Cârța și Biserica Neagră din Brașov, fiind susținute de baritonul Alexandru Chiriac, harpista Miruna Nagy și violoncelistul Radu Nagy. Intrarea la concerte este liberă, cu excepția concertului de la Biserica Neagră din Brașov (bilete, aici).

„Catedralele sunetului” este o incursiune în lumea marilor genii muzicale – creatori de monumente sonore care au traversat epocile. Programul cuprinde lucrări de la Bach până la compozitori contemporani și reflectă expresia contemplării sentimentelor religioase, a conectării cu natura și a emoțiilor umane exprimate de-a lungul timpului. Prin compoziții precum „Ave Maria” de Caccini, „Passacaglia” de Haendel sau „Pas de deux” de Ceaikovski și „Song of the birds” de Casals, selecția propune publicului o călătorie în interiorul sufletului, pentru a regăsi pacea, contemplația și emoțiile înălțătoare ale muzicii sacre, dar și trăirile tumultuoase ale celei romantice.

Programul concertelor de la „Catedralele sunetului”:

  • 9 august, ora 19:00 – Biserica Evanghelică din Rupea;
  • 10 august, ora 18:00 – Biserica Fortificată din Saschiz;
  • 11 august, ora 19:00 – Biserica Fortificată din Hărman;
  • 12 august, ora 19:00 – Mănăstirea Cisterciană de la Cârța;
  • 14 august, ora 18:00 – Biserica Neagră din Brașov.

În repertoriu se vor regăsi următoarele compoziții:

J. S. Bach – Sicilianno; J. S. Bach – Bist Du bei mir; G. Caccini – Ave Maria; G. F. Handel – Passacaglia; F. Mendelssohn-Bartholdy – Es ist genug; C. Saint-Saens – Mon coeur s’ouvre a ta voix; P. I. Tchaikovsky – Pas de deux; N. Boulanger – Cantique; Z. Kodaly – Adagio; P. Casals – Song of the Birds; R. Lificio – Ombra di nube; A. Stradella – Pieta Signore; F. Mendelssohn-Bartholdy – Herr Gott Abrahams.

Artiștii de la „Catedralele sunetului”

Baritonul Alexandru Chiriac a absolvit Seminarul teologic ortodox „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” și Facultatea de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și a urmat cursuri de masterat la Facultatea de Interpretare Muzicală, Departamentul Canto Clasic, la Universitatea Națională de Muzică din București.

Este câștigătorul premiului „Revelația anului 2023”, la Gala premiilor MUSICRIT (Ateneul Român, București, 2024), al Premiului I în cadrul „M.O.A. International Opera Academy Competition” (Montecatini Terme, Italia, 2019), precum și al altor trei premii speciale, printre care și cel pentru „Cea mai bună voce verdiană”, al Premiului I la prima ediție a Concursului Internațional de Canto „L’assoluta Virginia Zeani” (Târgu Mureș, 2017), al Premiului I la cea de-a VII-a ediție a Concursului „Vox Artis” (Sibiu 2015), al Premiului I la Concursul Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (Slobozia, 2015), precum și al Marelui Premiu la Festivalul „Crizantema de Aur” (Târgoviște, 2013).

Baritonul Alexandru Chiriac este considerat de către criticii de muzică cao tânără speranță, posesorul uneia dintre cele mai frumoase și expresive glasuri”, Anca Florea descriindu-l drept un glas generos, cu date naturale remarcabile, bine condus și reliefat, demonstrând o înțelegere și o expresivitate deosebită, conferind sens și culoare fiecărui cuvânt, fiecărui accent”.

Activitatea sa artistică s-a desfășurat pe scene din România, Austria, Germania, Italia, Letonia, Rusia, Croația, Spania, Grecia, S.U.A., ș.a., iar repertoriul baritonului cuprinde următoarele roluri: G. Puccini – „Gianni Schicchi” – Marco; G. Puccini – „Madama Butterfly” – Sharpless; G. Puccini – „La Boheme” – Marcello; Ch. Gounod – „Faust” – Valentin; G. Bizet – „Carmen” – Escamillo; G. Bizet – „Carmen” – Morales; R. Leoncavallo – „Pagliacci” – Silvio; G. Verdi – „Don Carlo” – Rodrigo;  G. Rossini – „Il barbiere di Siviglia” – Figaro; G. Donizetti – „Lucia di Lammermoor” – Enrico și G. Donizetti – „Elixirul dragostei” – Belcore.

Miruna Nagy (foto sus) a început să cânte la harpă la vârsta de 8 ani în București, continuându-și apoi studiile la prestigioasa Universitate „Mozarteum” din Salzburg și la Conservatorul din München. Ca bursieră a Fundației „Live Music Now” din München, patronată de celebrul violonist Lord Yehudi Menuhin, Miruna a avut oportunitatea de a susține concerte în Germania, Austria și Elveția. Activitatea ei concertistică include și apariții regulate în cadrul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria, SoNoRo Conac, SoNoRo Kids, Festivalul de Artă Sacră Măgura și Classic for Teens Focșani. Talentul său a fost recunoscut și validat prin numeroasele premii obținute la concursuri naționale și internaționale de prestigiu, precum „Jugend musiziert” și Concursul „Salvi” din Germania și „A.S.T.H” Lyon din Franța. Dincolo de cariera concertistică, Miruna Nagy este pasionată de activitatea pedagogică. Ea s-a specializat în metoda „Scolii holistice internaționale de harpă“ din München, o abordare care îmbină în mod creativ și interactiv muzica și poveștile. Această metodă inovativă permite elevilor săi să își dezvolte nu doar abilități tehnice, ci și o legătură emoțională profundă cu muzica. Un aspect distinctiv al carierei sale este practica terapiei prin sunet. Din 2016, Miruna activează în cadrul „Institutului pentru Harpă și Arta vindecării” din München, unde a studiat cu harpista Uschi Laar.

Miruna Nagy are o paletă diversă de interese artistice. Urmându-și pasiunea din copilărie pentru scris, ea a studiat scenaristica pentru film la Academia de film „DFFB” din Berlin. Această pregătire i-a permis să îmbine în mod organic elementul de „storytelling” cu muzica în activitățile sale cu copiii și adulții. De asemenea, Miruna compune și creează muzică pentru meditații și ceremonii, printre care se numără suita „Journey into Infinity“. Împreună cu Radu Nagy a creat muzica pentru audiobook-ul pentru copii „Arthur, fulgul cel curios”, bazat pe povestea scrisă de Radu. Acesta poate fi ascultat pe platforma audiotribe.ro.

Violoncelistul Radu Nagy (foto sus) este absolvent al Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, continuându-și perfecționarea în Statele Unite la Institutul de Muzică de Cameră „Leonard Sorkin” al Universității din Wisconsin și la Universitatea „Northern Illinois” din DeKalb, unde a obținut masterul în muzică. Aceste studii i-au oferit șansa de a lucra cu profesori renumiți, precum Wolfgang Laufer și Marc Johnson din cvartetele „Fine Arts Quartet” și „Vermeer Quartet”. Talentul său a fost recunoscut prin premiile obținute la numeroase concursuri naționale și internaționale de prestigiu, precum „Jeunesse Musicale” (Belgrad), „Dimitri Shostakovich String Quartet Competition” (Sankt Petersburg), „Fischoff Chamber Music Competition” (South Bend) și „London International String Quartet Competition”.

A evoluat pe unele dintre cele mai importante scene ale lumii, precum cele din New York, Tokyo, Berlin, Paris și Buenos Aires. A participat la festivaluri de renume, inclusiv Cleveland Chamber Music Festival, Aspen Summer Festival, Ravenna Festival, Amadeus Festival din Londra, Niedersachsen Musikfestival, Philharmonie Berlin, Dänischer Rundfunk din Copenhaga, Norddeutscher Rundfunk din Hamburg, Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria, SoNoRo și Boswil Sommer Musikfestival din Elveția. În calitate de prim violoncelist al Orchestrei „Arturo Toscanini”, Radu a avut oportunitatea de a colabora cu dirijori de talie mondială precum Lorin Maazel, Zubin Mehta, Kurt Masur, Yuri Temirkanov, Georges Pretre, Riccardo Muti și Vladimir Jurowski.

Radu Nagy profesează la București și la Berlin, unde activează ca profesor și concertist. Pe lângă interpretare, el se dedică din 2012 și compoziției, improvizând și compunând muzică în cadrul teatrului pentru copii „Morgenstern” din Berlin. A creat muzică pentru peste 40 de spectacole, iar în 2024 a compus și interpretat muzica în cadrul festivalului „MARATONUL celor 30 de povești”, pe baza drepturilor copiilor, la care au colaborat 30 de școli din Berlin.

„Catedralele sunetului” – Spații de concert

  • Biserica Evanghelică C.A. din Rupea

Biserica din Rupea este o biserică de dimensiuni relativ mari și a fost construită cu hramul Sfântului Iacob în locul unei biserici mai vechi (prima mențiune, 1308). A căpătat forma actuală în cursul secolului al XV-lea, edificiul fiind înconjurat de un zid de incintă, în care este inclus turnul-clopotniță de factură barocă, ce adăpostește două clopote medievale (1488, în jur de 1500).

În inventarul bisericii din Rupea se păstrează o valoroasă colecție de covoare otomane (secolele XVII-XVIII). Orga realizată în 1726 se află în Biserica Neagră din Brașov. Stranele și parapetele de bănci decorate în tehnica picturii cu șabloane au fost realizate înainte de Reformă și constituie cel mai bogat ansamblu de acest fel din Transilvania.

Restaurarea arhitecturală a bisericii și restaurarea parțială a componentelor artistice a fost realizată în 2023; în prezent este în curs restaurarea pieselor de mobilier din lemn.

  • Biserica Fortificată din Saschiz

Biserica fortificată în stil gotic târziu, construită între 1492 și 1525, face parte din patrimoniul mondial UNESCO din 1999. Parohia protestantă din Keisd este una dintre puținele din zonă care nu s-a desființat până în prezent. Slujbele religioase au loc de două ori pe lună, precum și cu ocazia sărbătorilor publice, botezurilor, nunților, înmormântărilor și altor ocazii. În ultimii 20 de ani, biserica și turnul au fost renovate, iar orologiul și clopotele au fost automatizate. În 2024, orga Prause, construită în 1788, a fost readusă la starea sa inițială.

Biserica își deschide în mod regulat porțile publicului pentru evenimente importante pentru viața comunitară a satului și a regiunii: concerte, conferințe, festivaluri comunitare și curse de biciclete.

  • Biserica Fortificată Hărman

Construcţia bisericii a început probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, ca bazilică romanică cu trei naosuri. Influenţa cistercienilor se mai poate recunoaşte în mod clar în partea de est (navă şi absidă), mărturisind astfel patronajul Ordinului Cistercian asupra Hărmanului, începând cu anul 1240.

Cu cei 56 metri înălţime, turnul bisericii din Hărman este cel mai înalt din Ţara Bârsei. El este amplasat în partea de vest a bisericii, ocupă întreaga lăţime a naosului central şi este împrej-muit de naosurile laterale.

Altarul baroc din absidă este din anul 1787, fiind construit de sculptorul F. Eberhard şi pictorul Mohr, ambii din Braşov. Altarul prezintă Răstignirea ca imagine principală, fiind încadrată de statuile apostolilor Petru şi Pavel.

  • Biserica Evanghelică C.A. Cârța, în fosta Mănăstire Cisterciană

„Biserica de la Cârța este singura de acest fel din toată România, este parte dintr-o mănăstire veche de 800 de ani, Mănăstirea Cisterciană. Amatorii de muzică să vină și să audă ce acustică are, după ce a suferit mai multe intervenții. Este situată pe malul stâng al Oltului, și fiind biserică catolică trebuie să ne mirăm și să ne bucurăm pentru că în acea vreme nu existau catolici. Este o capodoperă, în sensul că cei care au conceput-o și realizat-o știau că nu o vor vedea niciodată gata, dar, după un plan bine stabilit au cărat de departe materiale și au reușit să facă ceea ce durează de secole, chiar dacă a fost atacată, vadalizată și incendiată.

În ziua de astăzi, o comunitate mică încearcă să păstreze și să dea mai departe altor generații ceea ce au preluat la rândul lor. Ne bucurăm pentru oricine vine și ne deschide ușa în această casă a Domnului – loc de rugăciune și de liniște” – au declarat reprezentații bisericii.

  • Biserica Neagră din Brașov

Sunt șase sute de ani de când clopotele Bisericii Negre răsună în fiecare duminică. Șase sute de ani de istorie, credință și frumusețe. Biserica Neagră este centrul spiritual al comunității săsești din Brașov, fiind în același timp cea mai de seamă scenă a reformei ecleziastice din Transilvania și leagănul culturii umaniste pentru regiune.

În octombrie 1542, aici a avut loc prima slujbă religioasă de rit luteran din țară. Din inițiativa Sfatului orașului, Johannes Honterus, umanist de seamă al Brașovului, a întocmit așa-numita „Carte a Reformei”, care a constituit piatra de temelie pentru trecerea la religia evanghelică a tuturor sașilor din Transilvania.

Biserica Neagră deține cea mai mare orgă mecanică din România, cu 3993 de tuburi, 4 claviaturi cu câte 56 de taste și un pedalier cu 27 de taste și 63 de registre sonore.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Politica

Marius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”

Published

on

By

Vicepreședintele PSD și președintele organizației județene PSD Brașov, Marius Dunca, trage un semnal de alarmă cu privire la asediul declanșat de actualul Executiv asupra autorităților locale din întreaga țară.

În contextul măsurilor care au blocat 1.500 de primării și care pun în pericol proiectele publice, Dunca subliniază că politicile de „austeritate oarbă” riscă să transforme mediul rural și mic urban în zone deșertificate economic.

„Ceea ce vedem în aceste zile nu este reformă, ci un atac direct la adresa intereselor comunităților locale. Sub pretextul unor eficientizări făcute din pix, premierul ignoră realitățile din teren. Nu poți să ceri unui primar de comună sau de oraș mic să facă miracole când îi tai finanțarea, îi blochezi investițiile și îl obligi să pună biruri insuportabile pe umerii cetățenilor doar pentru a acoperi găurile de la București. Aceasta este situația în Brașov, în întreaga regiune Centru, precum și în toată țara”, a declarat Marius Dunca.

Liderul PSD Brașov afirmă că, în acest moment de criză, singura voce care a adus echilibru și a oprit derapajele ideologice a fost cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu.

„În timp ce alții desenează grafice cu concedieri masive și tăieri, Sorin Grindeanu este singurul factor de stabilitate care se luptă la masa deciziilor pentru interesele primarilor noștri. PSD nu va accepta niciodată ca banii destinați drumurilor, școlilor sau rețelelor de apă din județul Brașov să fie confiscați de centru. Programe precum Anghel Saligny sau investițiile prin CNI sunt motorul economiei locale, iar blocarea lor în plină recesiune este un act de sabotaj economic”, a mai adăugat vicepreședintele PSD.

Dunca mai spune că în negocierile pentru Bugetul anului 2026, PSD va susține dreptul comunităților de a-și gestiona resursele, inclusiv posibilitatea reducerii taxelor locale pentru a sprijini cetățenii în perioade de criză. Mai mult, în vederea protejării investițiilor, niciun leu din bugetele de dezvoltare ale comunelor nu trebuie atins. Orice leu strâns la nivel local trebuie să rămână în localitate. Și nu în ultimul rând, vicepreședintele PSD întărește ideea importanței primarilor și cere respect pentru aleșii locali, întrucât ei sunt cei care răspund zilnic în fața oamenilor.

„PSD rămâne partidul oamenilor și primarilor care muncesc în teritoriu. Vom folosi toate pârghiile politice pentru a ne asigura că Bugetul pe 2026 va fi unul al construcției, nu al frânării proiectelor locale. Brașovenii merită servicii publice de calitate, iar acestea nu pot fi asigurate dacă guvernul pune lacătul pe ușile primăriilor!”, a conchis Marius Dunca.

Continue Reading

Trending