Connect with us

Investitii

FOTO. Cum merg lucrările la cel mai complex șantier din ultimii 30 de ani. Pe sectorul de cale ferată Brașov – Sighișoara vor fi aduse patru „cârtiţe”

Published

on

Modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara se anunță a fi cea mai complexă investiție de infrastructură din România ultimilor 30 d de ani a ajuns de aproximativ un an și în județul nostru. De altfel, Asociația Pro Infrastructura a făcut o vizită în tren la șantierul unde lucrează asocierea Aktor-Arcada-Alstom, iar reprezentanții ONG-ului spun că lucrările prevăzute sunt impresionante din toate punctele de vedere: două tuneluri noi cu lungimea de 5, respectiv 7 kilometri cu galerii duble, alte trei tuneluri cu galerii comune, un viaduct de 1.700 de metri și zeci de mii de metri liniari de piloți forați.

„Ne bucurăm să vedem o mobilizare bună în mai multe puncte de pe șantier”, au spus reprezentanţii Pro Infrastructura.

Patru „cârtiţe” pentru tunelurile Homorod și Ormeniş

Potrivit contractului semnat de CFR, pe tronsonul Sighișoara-Cața, şi lotul Caţa – Apaţa lucrează Aktor, iar pe porţiunea Ormeniş – Apaţa (între cele două tuneluri), Arcada. De asemenea, pe porţiunea Apața-Brașov va fi de la Apața la Măieruș Aktor, iar de la Măieruș la Brașov, Euroconstruct. Pe toate cele trei loturi, de electrificare și semnalizare se va ocupa Alstom. Constructorii din asocierea care a câştigat contractul au achiziţionat deja câteva echipamente absolut necesare pentru a sapa  tunelurile de pe acest traseu. Este vorba despre patru TBM-uri (Tunnel Boring Machine), utilaje folosite pentru execuția tunelurilor lungi, asemănătoare „cârtițelor” folosite la metrou pentru extinderea reţelelor. Acestea vor săpa tunelurile cu o viteză de 15 metri/zi. Prima zonă unde vor fi folosite aceste TMB-uri este în judeţul Braşov, pentru săparea tunelului Homorod. Aici lucrările de foraje vor începe în cursul acestei luni, iar lucrările propriu-zise cu două dintre echipamente încep în prima parte a anului 2022. Alte două TMB-uri vor fi folosite pentru viitorul tunel de la Ormeniş, care va avea 7 kilometri. Pentru a începe lucrările de la acest tunel, reprezentanții asociației au anunțat că mai trebuie rezolvate unele probleme birocratic. 

În ceea ce privește viaductul de la Măieruș, cu o lungime de 1.700 m, acesta este în etapa de reproiectare, după ce s-a constatat că terenul este mai mlastinos decât era estimat inițial. 

Pe sectorul Brașov – Sighișoara se va circula cu o viteză de 160 km/h
Potrivit directorului CFR SA, proiectul de modernizare a căii ferate dintre Brașov și Sighișoara este cea mai importantă investiție ce se derulează în județul Brașov, valoarea totală a lucrărilor fiind de peste 1,2 miliarde de euro. Segmentul Brașov – Sighișoara face parte din Culoarul 4 Paneuropean Frontiera Ungară – Curtici – Arad – Simeria – Sighișoara – Brașov, la care, de mai mulți ani se fac lucrări de modernizare cu bani europeni. Finanțarea pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara este asigurată din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat, iar obiectivul general al contractului este dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare pentru atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/oră, pentru trenurile de călători și 120 km/oră pentru cele de marfă. Contractul prevede o gamă variată de lucrări de infrastructură şi suprastructură feroviară: terasamente, linii CF, consolidări poduri, podeţe, tuneluri, pasaje superioare, linie de contact, sistem de informare a călătorilor, energoalimentare, telecomunicaţii, comunicaţii pentru semnalizare, fibră optică, supraveghere video, instalatii electrice, instalatii sanitare, instalaţii termoventilaţie, apărări de maluri, semnalizare, protecţia mediului.
Cel mai mare progres s-a făcut pe tronsonul Sighişoara – Caţa
Până acum, cel mai mult s-a progresat pe tronsonul de la Sighișoara la Cața, acolo fiind cele mai multe lucrări în teren la ora actuală. „Cei de la Arcada vor să deschidă firul nou de la Sighișoara la Albesti în iunie 2022, cei de la Aktor au spus că din 42.000 de metri de coloane forate, câte au de forat în total, au forat 32.000 pe Archita-Cața. În cursul anului următor vor începe munca și la cele două tuneluri Archita (nu sunt lungi, unul are în jur de 100 de metri, celălalt în jur de 400). Mai e de reabilitat actualul tunel de la Beia, acolo Aktor va face o expertiză să vadă ce trebuie făcut. Tunelul celor de la Arcada (Mureni) e puțin mai lung, dar nu cred că trebuie să ne facem probleme, Arcada a dovedit în repetate rânduri că duc la bun sfârșit cu succes proiectele lor”, a precizat Asociaţia Pro Infrastructura. Trosonul Apața-Brașov, din judeţul Braşov, se află în prezent în stadiul de reproiectarea pe zona Măieruş, unde va fi viaductul de 1700 de metri. „O problemă ar fi cu solul în zona localității Apața, e mlăștinos. Au făcut studii geo, vom vedea ce va fi”, au mai precizat reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

Sediul Prefecturii Brașov poate fi reabilitate dar nu oricum. Specialiștii de la „Cultură” impun mai multe condiții

Published

on

Proiectul mult așteptat de reabilitare a Palatului Administrativ de pe Bulevardul Eroilor din Brașov – clădire emblematică în care funcționează Consiliul Județean și Instituția Prefectului – a primit undă verde, însă cu condiții stricte din partea specialiștilor în patrimoniu.

După luni de așteptare și completări succesive ale documentației, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI) Brașov a emis, în ședința din 21 ianuarie, un aviz favorabil condiționat pentru proiectul de reabilitare. Decizia vine după ce, în septembrie anul trecut, aceeași comisie a respins dosarul, considerând că proiectul era incomplet și lipsit de detalii esențiale privind planșele, materialele, stratificațiile și cromatica – atât pentru situația existentă, cât și pentru intervențiile propuse.

Betonul armat, acceptat doar dacă nu afectează elementele istorice

De această dată, specialiștii au impus o serie de cerințe clare înainte ca proiectul să poată avansa. Documentația trebuie completată cu un studiu de fundamentare și un studiu stratigrafic al paramentului, necesare pentru identificarea eventualelor tencuieli valoroase sau a altor elemente de patrimoniu care ar putea fi afectate.

Soluția de consolidare cu beton armat a fost acceptată doar în condițiile în care nu vor fi identificate tencuieli de valoare în zonele vizate și nu există probleme de infiltrații care să mențină umiditatea în zidărie. În plus, consolidarea planșeelor din bolțișoare de cărămidă va trebui realizată cu materiale compatibile cu structurile istorice, astfel încât să nu fie adăugată o sarcină suplimentară asupra clădirii.

Comisia a solicitat, de asemenea, revenirea la faza DTAC și prezentarea proiectului de structură, semn că intervențiile propuse sunt atent monitorizate pentru a nu altera caracterul monumentului.

Clădire de patrimoniu, cu istorie de peste un secol

Palatul Administrativ, cunoscut inițial drept Palatul de Justiție, a fost construit între anii 1900-1902 și este clasat ca monument istoric. Reabilitarea sa este considerată esențială atât pentru siguranța structurală, cât și pentru conservarea valorii arhitecturale.

Pentru finanțarea lucrărilor, Consiliul Județean Brașov intenționează să acceseze fonduri europene.

Proiectul rămâne, însă, sub lupa specialiștilor în patrimoniu, iar fiecare etapă va trebui să respecte echilibrul delicat dintre consolidare și conservare.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending