Connect with us

Foto&Video

FOTO. Rușinea Brașovului. Gara Brașov – poarta principală de intrare în oraș se află într-o stare deplorabilă. Se va implica Primăria Brașov în reabilitarea ei?

Published

on

De mult timp se poate observa situația degradantă în care se află zona gării din Brașov, iar nimic nu pare că o să se îmbunătățească prea curând. Au fost anunțate planuri de reabilitare, dar nu s-a întâmplat nimic. Poate se va întâmpla acum, după aprobarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului. 

Astfel, în 30 iunie 2022, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 107  pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române. Printre altele, actul normativ prevede că unitățile administrativ-teritoriale, în baza documentațiilor tehnico-economice elaborate, pot propune Ministerului Transporturilor și Infrastructurii constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte pe infrastructura feroviară publică sau regenerarea urbană. 

Altfel, spus, acest act normativ le oferă posibilitatea administrațiilor locale să se implice în reabilitarea Gării Brașov. Acum rămâne de văzut dacă Primăria Brașov se va implica în reabilitarea „porții de intrare” în oraș. 

 Între timp, în Gara Brașov… 

Mizeria și oamenii străzii sunt omniprezenți, atât în interiorul clădirii, propriu-zise, cât și în zona care o înconjoară. Chiar dacă lucruri asemănătoare se văd și în alte zone ale Brașovului, această realitate, întâlnită la Gara Brașov, este una total nefericită, având în vedere că este o importantă poartă de intrare a turiștilor în oraș.  

Fiind cea mai importantă gară din centrul țării, un important nod feroviar, tranzitat de un număr foarte ridicat de călători, mulți turiști, o parte din aceștia străini – situația devine și mai tristă, pentru că imaginea gării creează o primă impresie îndoielnică asupra orașului de la poalele Tâmpei.

Cum aeroportul este, încă, în faza de construcție, Gara Mare rămâne cea mai accesibilă cale de a ajunge în Brașov, în cazul în care nu este folosită mașina personală. Iar în gară, vizitatorul vede deșeuri aruncate la voia întâmplării, coșuri de gunoi rupte: o imagine dezolantă, amplificată, mai ales pe timp de vară, de un miros greu de suportat.

Iar oamenii care dorm pe spațiile verzi, pe bănci sau în locuri improvizate, creează un sentiment de nesiguranță celor ce o tranzitează.

Chioșcurile părăsite de pe peroane, pe lângă faptul că sunt inestetice, în timp au devenit adevărate focare de infecție.

De asemenea, cei care ar trebui să îți ofere informații, cei care lucrează la ghișee, în afară că nu prea sunt deschiși la a oferi informații cu privire la trenuri, se încurcă de fiecare dată când vine vorba de a comunica cu străinii.

Cruntul adevăr este că, să petreci mai mult timp în această gară devine o adevărată aventură – nicio secundă nu trebuie să îți scapi bagajele din ochi, trebuie să fii foarte atent pe unde treci, pentru că este plin de hoți, de cerșetori, care te urmăresc peste tot prin gară, ceea ce face ca acest loc să devină unul deloc prietenos și o adevărată pată asupra turismului local.

Este păcat și descurajator faptul că nimeni nu pare a se ocupa de remedierea acestor situații atât de actuale și, care, dacă ar fi rezolvate, ar putea genera o impresie cu mult mai bună asupra funcționalității orașului de la poalele Tâmpei. Este păcat inclusiv de istoria care stă în spatele gării și de arhitectura acestei clădiri, construită în anii ’60.

În prezent Gara Brașov este tranzitată zilnic de peste 150 de trenuri de călători, inclusiv curse internaționale.   

Doar planuri pe hârtie până acum

Începând din anul 2007, Primăria Brașov a încercat să preia Gara Mare de la Ministerul Transporturilor, pentru a o reabilita. Au fost trimise adrese la minister, la CFR SA (care deține infrastructura feroviară), dar fără succes. 

Au fost organizate campanii de strângere de semnături, au fost trimise la București, dar fără succes. 

În anul 2019 au fost anunțate planuri grandioase pentru Gara Brașov, planul de reabilitare fiind prezentat într-o ședință a Consiliului Local Brașov, investiția fiind estimată la 4,3 milioane de euro. 

https://brasovmetropolitan.ro/2019/11/fotovideo-primaria-brasov-a-prezentat-primul-concept-pentru-modernizarea-garii-brasov-casieriile-vor-fi-mutate-la-etaj-iar-parterul-va-deveni-mini-mall/

În anul 2020, CFR a organizat o licitație pentru închirierea spațiilor comerciale din gară, obligația chiriașului fiind de face lucrări de reabilitare, conform conceptului prezentat în Consiliul Local Brașov. La licitație a fost invitată și Primăria Brașov, care a spus „pas!”. 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FOTO – VIDEO De la pian și vioară, direct pe podiumul driftului românesc: Victor – povestea copilului născut să controleze curbele

Published

on

La doar 13 ani, Victor impresioneaza prin maturitate, disciplina si performante remarcabile in multiple domenii sportive și nu numai. Cu o baza solida construita in karting de la varsta de 5 ani, Victor si-a dezvoltat o pasiune autentica pentru viteza, disciplina si performanță. Astfel, în weekend-ul trecut, el a urcat din ou pe podium în finala campionatului de drift RoDrift Arena Summer Race Fest din București, după mai multe rezultate remarcabile în ultimele concursuri.

Victor, elev la Liceul de Muzică din Brașov unde studiază vioară și pian și vioară, îmbină arta cu adrenalina: joacă rugby la Clubul Cristian iar, din octombrie 2024, este și pilot licențiat de drift, format la școala campionului Gabi Imre.

La doar primul sezon competițional ca pilot licențiat de drift, Victor a surprins publicul și juriul: locul 4 la debut (Târgu Mureș), locul 2 la Galați, locul 4 la Călărași – într-o etapă caritabilă, locul 5 la Târgu Mureș și din nou locul 2, weekendul trecut, la finala RoDrift Arena Summer Race Fest pe Arena Națională.

Victor face parte dintr-o echipă unică în Europa – șase copii-piloți de vârstă fragedă care concurează la nivel profesionist, dovedind maturitate, fairplay și o pasiune rară chiar și printre sportivii consacrați.

Cu un parcurs ascendent și visul de a reprezenta România la competiții internaționale, Victor caută sponsori

Cu un parcurs ascendent și visul de a reprezenta România la competiții internaționale, Victor caută acum și sponsori care să-i susțină evoluția.

Performanțele lui sunt dublate de o disciplină exemplară. Iar o dovadă a acestui fapt este că, până acum, jnu a abandonat niciun proiect pe care l-a pornit:

  • înoată de la 1 an și jumătate;
  • schiază de la 4 ani;
  • face karting de la 5 ani;
  • desenează de la 6;
  • cântă la vioară, chitară și pian de la 7;
  • joacă rugby de la 11 –
  • De anul trecut, cucerește și circuitele de drift.

„După cum se vede în parcursul lui, nimic nu este un moft de moment, ci o pasiune și dedicare reală cu potențial de viitor . Este un copil talentat, versatil și muncitor care îmbină frumos sportul cu arta.
Este deja vizibil și promite și mai mult! Ar fi un atu pentru orice sponsor asocierea cu un brand tânăr, curat și promițător!”, consideră cei care stau în jurul său și îl susțin în tot ceea ce fac.

„Pentru mine, driftul nu e doar un sport – e locul unde simt că trăiesc cu adevărat. Mă urc la volan și uit de tot ce e în jur. Simt că sunt eu, cu visul meu, cu munca mea și cu adrenalina care mă face să fiu mai bun de la o cursă la alta. Am început de jos, cu kartingul, și am învățat ce înseamnă disciplină, răbdare și curaj. Acum, când concurez în drift, fiecare linie trasată pe circuit e o declarație că orice vis devine realitate dacă muncești și crezi în tine. Sunt recunoscător că pot face ceea ce iubesc ,că părinții mei cred în mine și vreau să dau tot ce am mai bun, competiție după competiție”, spune Victor, la rândul.

Victor în acțiune

Continue Reading

Cotidian

FOTO – VIDEO Pe urmele credinței: Călătorie prin istoria și legendele Bisericii Sfântului Nicolae din Șcheii Brașovului

Published

on

Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului este un punct-cheie pentru orice turist care vizitează orașul nostru și este interesat de istoria locurilor. Dar lăcașul de cult pe care îl vedem azi nu a fost dintotdeauna construcția impunătoare de piatră pe care o știm. Ca multe alte biserici creștine din spațiul românesc, povestea ei a început cu o construcție mult mai modestă realizată în mare parte din lemn. Au urmat mai multe etape de dezvoltare, până la ceea admirăm astăzi.

Istoria acestei biserici a fost reconstituită în urma săpăturilor arheologice, dar și a documentelor păstrate în arhivele Muzeului Primei Școli Românești. Iar acum, dacă e să facem o sinteză a istoriei sale, nu putem să nu amintim despre „cele trei biserici din Șchei”, care au fost construite etapizat pe acest amplasament.

Religia și istoria, combinația perfectă pentru o poveste care atrage vizitatorii

O scurtă istorie a acestei biserici reprezentative pentru comunitatea românească din Șcheii Brașovului ne-a fost prezentată de protopopului Brașovului, pr. drd. Dănuţ Benga, înainte de a preda amplasamentul constructorului care va restaura biserica, printr-un proiect cu finanțare europeană.

Protopopul Dănuț Benga este deschis mereu să spună poveștile Bisericii Sf. Nicolae celor care sunt interesați de subiect sau vizitatorilor care vin în grupuri organizate ori doar pentru a participa la slujba de duminică. Preotul este cu atât mai dornic să împărtășească micile istorii ale locului cu cât recunoaște că niciodată nu s-a oprit din a explora istoria mai veche sau mai nouă a acestui lăcaș de cult.

„Eu sunt pasionat și de istorie, iar aici, la Prima Școală Românească avem și multe resurse care pot fi explorate și pot oferi mereu date noi despre acest loc”, spune pr. drd. Dănuţ Benga, protopopul Brașovului.

Primul lăcaș de cult, o bisericuță de lemn de 5 metri lungime și 4 metri lățime

Pe locul unde astăzi vedem Biserica Sfântul Nicolae, istoria păstrează amintirea unei construcții modeste, ridicate, probabil, în jurul anului 1300. Legenda și documentele se întâlnesc aici într-un punct fragil, iar certitudinea arheologică se împletește cu tradiția orală.

„Presupunem că ar fi fost făcută de Radu Negru”, explică Dănuț Benga, evocând nu doar un nume, ci o întreagă epocă fondatoare pentru comunitatea brașoveană.

„Presupunem că ar fi fost fost făcută de Radu Negru, în jurul anului 1300. Se mai păstrează doar câteva pietre, sub pardoseală, descoperite în timpul săpăturilor arheologice din perioada 1965 – 1975. Atunci s-au găsit niște pietre în zona altarului. Apoi, pe la 1400 a fost o altă construcție, tot de lemn. Întâi a fost o bisericuță de 5 metri lungime pe 4 metri lățime. Apoi a venit cea de-a doua, care era de 7 metri lungime și 5 lățime. Logica zidului din 1300 este că biserica era construită direct pe pământ, iar pentru altar a fost construită o fundație destul de sărăcăcioasă, din pietre mari, albe, de calcar”, a precizat Dănuț Benga.

Blocurile mari, albe, de calcar, găsite sub actuala biserică, chiar dacă sunt urme ale unei fundații sărăcăcioase, cum a numit-o prof. drd Dănuț Benga, ele sunt pline de semnificație: vorbesc despre o comunitate românească aflată la începuturile sale, care își ancora credința direct în pământul pe care trăia.

A treia biserică a fost una de piatră, construită în jurul anului 1450, a continuat protopopul Brașovului:

„Cea de-a treia se pare că a fost de piatră, care avea și un paraclis, pentru că s-au găsit urmele acestuia. Numai așa mi-am putut explica de ce Neagoe Basarab continuă biserica de zid (de piatră, n.n). De ce presupun că este de piatră? Pentru că unde este altarul și naosul s-a găsit un zid. Altfel nu se explică să faci un zid între altar și naos, dacă nu era zidit din piatră iconostasul”, povestește Dănuț Benga, despre lucrurile pe care le-a aflat explorând documentele istorice.

Lucrare preluată de fratele vitreg al lui Mihai Viteazul

Dacă prima etapă a ridicării actualei Biserici Sf. Nicolae este legată de alte trei biserici îngropate în pământ, martore ale începuturilor, între anii 1518 și 1521, vine o a doua etapă de construcție. Voievodul Neagoe Basarab este cel care începe o lucrare ambițioasă. Moartea îl oprește însă înainte de a o vedea încheiată.

„O primă etapă este reprezentată de aceste trei biserici, în pământ, după care vine Neagoe Basarab în 1518 – 1521. Din păcate, el moare și nu termină lucrarea. Chiar și fratele vitreg al lui Mihai Viteazul, Petru Cercel, scrie că era altarul neterminat și că el continuă lucrarea începută de Neagoe Basarab, în 1583 – 1585. După care, în 1592 – 1595 vine Aron Vodă, care construiește turnul și un paraclis. Eu bănuiesc că nu poate fi un alt paraclis, decât cel din turnul bisericii. Nu am mai găsit altceva, pentru că și pictura este mai veche”, a adăugat preotul brașovean.

Lucrările la lăcașul de cult din Șchei au continuat de-a lungul secolelor. De altfel, părintele Dănuț Benga povestește că în jurul anului 1760, biserica a fost pictată în interior și exterior.

„Această comunitate este destul de săracă”. Și atunci… cum a apărut biserica de azi?

Hrisovul lui Aron Vodă se păstrează în muzeu. Este hrisovul în care spune că a dat danie de 12.000 de aspri, plus 300 de aspri celor care se duceau să ia banii de la Iași și să-i aducă aici, pentru biserică.

„Numai așa s-a putut construi această biserică, pentru că această comunitate este destul de săracă”, a spus Benga.

Și tehnica de construire a evoluat. Astfel, la prima biserică de piatră, liantul era realizat din lut, apoi a fost folosit varul și nisipul.

Acestea sunt doar câteva detalii ale bisericii românești din Brașov, pentru că, spune preotul Dănuț Benga, fiecare document, fiecare analiză a săpăturilor arheologice și a documentelor relevă noi detalii care completează istoria acestei acestui loc emblematic pentru Brașov și pentru cultura națională.

De altfel, istoria Bisericii Sfântul Nicolae nu reprezintă doar o succesiune de date și domnii, ci un fir de poveste care trece din mână în mână, asemenea unei moșteniri sacre. O poveste pe care vizitatorii vin și vor să o afle, într-o manieră care combină istoria și credința. Astfel, în acest context, edificiul de prezintă și poate fi recunoscut oricând ca un „comunicator tăcut” al valorilor primei comunități românești din Brașov și a evoluției sale peste generații.

Iar protopopul Dănuț Benga le-o prezintă ca atare tuturor celor dispuși să îi afle povestea.

Continue Reading

Foto&Video

FOTO/VIDEO. Junii Tineri au făcut spectacol în Piața Unirii. Obiceiul „Aruncatului în țol” a atras numeroși brașoveni și turiști

Published

on

Aproximativ 100 de brașoveni au asistat vineri, în Piața Prundului, la „Aruncatul în țol”, unul dintre vechile obiceiuri ale Junilor Tineri din Brașov din Săptămâna Luminată.

Conform tradiției, după ora 17.00, junii au cântat Troparul Învierii la Crucea Căpitanului Ilie Birt. Apoi au mers în fața Bisericii Sfântul Nicolae, unde unde s-au prins în Hora Junilor.

Fiecare dintre juni a aruncat buzduganul de câte trei ori, așa cum spune tradiția.

După ei, au urmat „civilii”, inclusiv oficiali locali: actualul primar – Allen Coliban, fostul primar – George Scripcaru și președintele Organizației Municipale PSD Brașov, Lucian Patrașcu.

La final a fost adus ţolul (cerga) în care, rând pe rând, toţi Junii Tineri au fost aruncați de câte trei ori spre cer.

Unii dintre ei au respectat și regula nescrisă a obiceiului, bătând din palme în timp ce erau în aer. 

Continue Reading

Trending