Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a împlinit 50 de ani, iar aniversarea a fost sărbătorită cum se cuvine, printr-un eveniment special, în care, prin discursurile lor, participanții – oficiali locali și medici importanți ai „Județeanului” – au făcut o radiografie a spitalului, dar au vorbit și despre viitor.
Cu oaceastă ocazie, medici care au „scris istoria” unității sanitare au primit diplome de excelență, iar oficialii care de-a lungul timpului au susţinut instituţia au plecat şi ei de la eveniment cu plachete. Nu au fost uitați nici cei care formează actuala echipă a „Județeanului”, pentru că diplome au primit și actuali medici, dar și asistenții medicali, infirmierele sau brancardierii.
Un spital mic primit în urmă cu 50 de ani, un spital mare dorit pentru următorii 50 de ani
Prin discursurile lor, unii dintre invitați au amintit de faptul că actualul spital este unul mic și că orașul nostru are nevoie de o nouă unitate sanitară. De exemplu, președintele Colegiului Medicilor Brașov, dr. Gabriel Moraru, a amintit că în urmă cu jumătate de secol, Brașovul a primit un spital de „oraș mic”:
„În 1973, Brașovul a primit un spital asemănător celui din Focșani sau a altor unități din orașe mai mici. Actualul spital s-a putut dezvolta în exterior foarte puțin. Singura dezvoltare majoră a fost noua Unitatea de Primiri Urgențe. Restul dezvoltării s-a făcut prin restructurare internă. Sper ca peste 50 de ani să vorbim despre o nouă locație a spitalului Brașovului”, a precizat dr. Moraru.
În același registru a fost și discursul ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea, care, după ce a amintit că începând cu anul 2016 (când a devenit președinte al Consiliului Județean Brașov) a alocat tot mai mulți bani pentru sănătate, a amintit și de proiectul noului spital.
„Avem obligația să ne gândim la viitor, să trecem de declarații și să ne asumăm un spital al nostru, al brașovenilor. Ambiția noastră este de a construi o nouă unitate medicală. Nu vă așteptați ca cineva să ne dea banii. Noi trebuie să «furăm startul» și să începem lucrările, pentru a demonstra apoi că trebuie să beneficiem de resurse financiare din alte surse. O unitate medicală nouă ar trebui să fie următorul proiect al Brașovului. Spitalul Județean este cea mai importantă unitate medicală pe care o are Brașovul. Este o unitate care, chiar dacă nu are un caracter regional, de cele mai multe ori a avut o activitate regională. Anual, peste 80.000 de persoane trec pragul aceste unități medicale și se întorc sănătoase”, a spus Adrian Veștea.
Despre dezvoltarea infrastructurii sanitare brașovene a vorbit și directorul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat:
„50 de ani de spital, 50 de ani de sănătate continuă în cadrul județului Brașov, alături de o echipă fantastică de oameni dedicați, care pun foarte multă pasiune și care au putut să compenseze eventualele lipsuri de-a lungul aceste jumătăți de veac (…) Brașovul are nevoie de spital și de o sănătate la standarde europene. Brașovul are nevoie de mai multe spații spitalicești. Brașovul are nevoie de mai multă înțelegere și răbdare”.
Mulți medici, absolvenți ai Universității Transilvania Brașov
Pe de altă parte, cei care au ținut discursuri au au vorbit și despre personalul medical, iar mesajul lor a fost că, din acest punct de vedere, „brașovenii sunt pe mâini bune”.
„În ultimii ani, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a beneficiat de investiții semnificative, atât în modernizarea infrastructurii, cât și a aparaturii. Aceste investiții sunt dublate de calitatea personalului medical. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov există și un corp medical de o calitate extraordinară, care dă dovadă de mult profesionalism”, a spus prefectul județului.
Mulți dintre medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov sunt absolvenți ai Facultății de Medicină a Universității Transilvania, care a fost înființată în urmă cu 31 de ani, în 1992.
„Domnul ministru Adrian Veștea a amintit de investițiile în infrastructura medicală. Noi, în ultimii 31 de ani, am investit în resursa umană. Există o legătură strânsă între Universitatea Transilvania și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și sper ca aceasta să se dezvolte în viitor”, a spus rectorul Universității Transilvania, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan.
2.000 de paturi în anii 70-80
Spitalul Judeţean Brașov s-a înfiinţat în decembrie 1973, prin unificarea mai multor unităţi sanitare existente la acel moment în oraş: Spitalul Județean (edificiu nou construit), Spitalul Mârzescu , Spitalul de Oncologie, Spitalul de boli deramato-venerice, Spitalele uzinelor Tractorul și Steagu Roșu, Centrul de transfuzii sanguine, Stația de salvare, Centrul sanitar anti-epidemic, Centrul de stomatologie și mai multe policlinici și dispensare comunale și orășenești. Încă de la început spitalul a avut o structura pavilionară, partea tehnico-administrativă funcționând în pavilionul central de pe Calea București.
În perioada anilor 70-80, spitalul avea aproximativ 3.000 de salariați și aproximativ 2.000 de paturi.
După anul 1990, spitalul a trecut prin mai multe reorganizări, iar în acest moment are aprobate 915 paturi repartizate pe 33 secții și compartimente.
FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.
Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.
„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.
Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.
Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.
Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare
Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.
„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.
Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.
„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.
Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.
Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.
„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.
Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov
Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.
„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.
Pe termen lung: Consolidare și modernizare
Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.
Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului
Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.
Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist
Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia „ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.
„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.
La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.
Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.
Marius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
Vicepreședintele PSD și președintele organizației județene PSD Brașov, Marius Dunca, trage un semnal de alarmă cu privire la asediul declanșat de actualul Executiv asupra autorităților locale din întreaga țară.
În contextul măsurilor care au blocat 1.500 de primării și care pun în pericol proiectele publice, Dunca subliniază că politicile de „austeritate oarbă” riscă să transforme mediul rural și mic urban în zone deșertificate economic.
„Ceea ce vedem în aceste zile nu este reformă, ci un atac direct la adresa intereselor comunităților locale. Sub pretextul unor eficientizări făcute din pix, premierul ignoră realitățile din teren. Nu poți să ceri unui primar de comună sau de oraș mic să facă miracole când îi tai finanțarea, îi blochezi investițiile și îl obligi să pună biruri insuportabile pe umerii cetățenilor doar pentru a acoperi găurile de la București. Aceasta este situația în Brașov, în întreaga regiune Centru, precum și în toată țara”, a declarat Marius Dunca.
Liderul PSD Brașov afirmă că, în acest moment de criză, singura voce care a adus echilibru și a oprit derapajele ideologice a fost cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
„În timp ce alții desenează grafice cu concedieri masive și tăieri, Sorin Grindeanu este singurul factor de stabilitate care se luptă la masa deciziilor pentru interesele primarilor noștri. PSD nu va accepta niciodată ca banii destinați drumurilor, școlilor sau rețelelor de apă din județul Brașov să fie confiscați de centru. Programe precum Anghel Saligny sau investițiile prin CNI sunt motorul economiei locale, iar blocarea lor în plină recesiune este un act de sabotaj economic”, a mai adăugat vicepreședintele PSD.
Dunca mai spune că în negocierile pentru Bugetul anului 2026, PSD va susține dreptul comunităților de a-și gestiona resursele, inclusiv posibilitatea reducerii taxelor locale pentru a sprijini cetățenii în perioade de criză. Mai mult, în vederea protejării investițiilor, niciun leu din bugetele de dezvoltare ale comunelor nu trebuie atins. Orice leu strâns la nivel local trebuie să rămână în localitate. Și nu în ultimul rând, vicepreședintele PSD întărește ideea importanței primarilor și cere respect pentru aleșii locali, întrucât ei sunt cei care răspund zilnic în fața oamenilor.
„PSD rămâne partidul oamenilor și primarilor care muncesc în teritoriu. Vom folosi toate pârghiile politice pentru a ne asigura că Bugetul pe 2026 va fi unul al construcției, nu al frânării proiectelor locale. Brașovenii merită servicii publice de calitate, iar acestea nu pot fi asigurate dacă guvernul pune lacătul pe ușile primăriilor!”, a conchis Marius Dunca.
Folosim tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații pentru a personaliza conținutul și anunțurile publicitare afișate în funcție de interesele și/sau profilul dumneavoastră.