Connect with us

Foto&Video

FOTOREPORTAJ. 140 de ani de la sosirea primului tren în Braşov. Poveşti din „Gara mare”

Published

on

În data de 1 martie 1873 în Braşov ajungea primul tren. În acelaşi an, în 1 iunie a fost inaugurată prima gară a oraşului. Primul tren sosea în această gară a Braşovului la ora 11.30, de la Sighişoara. Ieri, la aceeaşi oră, veteranii CFR au sărbătorit 140 de ani de la eveniment, amintind că atunci, la 1 iunie, Braşovul a fost racordat la reţeaua feroviată.

Veteranii CFR au depănat amintiri din „epocara de aur” a transportului feroviar, iar cei mici au luat cu asalt locomotiva de epocă ce a fost expusă pe linia 1.

 

„În 1873 a fost terminat tronsonul Sighişoara – Braşov, al magistralei Oradea –Braşov. Primul tren care a ajuns în Braşov, în martie 1873, a fost un marfar care transporta piatră pentru tearasamentele căii ferate Braşov – Predeal, ce a fost inaugurată în 1879. Când a venit prima garnitură, în oraş s-au închis toate magazinele, iar braşovenii au venit să vadă trenul”, povesteşte Radu Bellu, inginer în cadrul Regionale CF Braşov.  

 În timp, Braşovul a devenit unul dintre cele mai importante noduri feroviare ale ţării, până în 1931 fiind construite căi ferate cel legau Braşovul de Sibiu (1908), Zărneşti (1891), Sfântu Gheorghe (1891) sau Întorsura Buzăului (1931).

Perioada de glorie a transportului feroviar braşovean, a spus Valentin Folea,  unul dintre foştii şefi de staţie ai Gării CFR Braşov, a fost în anii ’60-’70:  „Înainte de închidere, în vechea gară, care era pe strada Hărmanului, treceau în jur de 150 de trenuri de marfă şi călători pe zi, iar în gara nouă s-a ajuns la 244 de garnituri în 24 de ore”, a explicat Valentin Folea.   

 Maricica şi…  sârma 

Au fost şi destule probleme, îşi aminteşte Folea, multe dintre ele apărând imediat după anul 1965, când a fost inaugurată prima linie ferată cu ecartament normal (distanţa dintre şinele de cale ferată – n.r.) din România, ce făcea legătura între Braşov şi Predeal. De atunci, spune el, a apărut şi celebrul avertisment „Sârma!”: „Pe atunci circula  personalul de Iaşi, poreclit «Maricica». Venea supraîncărcat din Moldova. Călătorii nu mai aveau loc în vagoane stăteau pe unde apucau, inclusiv pe vagoane. Când trenul ajungea la Predeal, unul  striga: «Sârma!», iar toţi se lipeau de vagon”, povesteşte Folea. Fostul şef de staţie îşi aminteşte că nu doar moldovenii aveau probleme cu „sârma” ci şi soldaţii: „Veneau trenurile militare spre Braşov, unele încărcate cu tancuri, în care stăteau militarii. Uneori era foarte cald, iar tanchiştii deschideau turelele şi stăteau pe tancuri. Noi sunam, încercam să-i avertizăm că se apropie de zona electrificată, pentru a avea timp să intre în tancuri, dar mai apăreau şi incidente. Când ajungeau la porţiunea electrificată, tanchiştii se electrocutau, pentru că erau prea aproape de cablurile electrice”.  
În primii 7-8 ani de după electrificarea liniei ferate Braşov – Predeal  au fost 144 de accidente mortale. 

  Prima gară centrală a Braşovului a fost bombardată

Odată cu linia de cale ferată  Sighişoara-Braşov a fost inaugurată şi prima gară centrală a Braşovului. Aceasta era vis-a-vis de fosta rafinărie de pe Strada Hărmanului. În 1902 a fost extinsă, iar în 16 aprilie 1944 a fost distrusă de bombardamentele americane.
 
În locul ei, a fost construită o gară provizorie ce a funcţionat până în 19 august 1962, când a fost inaugurată actuala Gară CFR Braşov.

Actuala gară a fost construită în 17 luni, iar capacitatea proiectată a fost de 89 de perechi de trenuri pe zi şi de 10.000 – 12.000 de călători în 24 de ore. Are o suprafaţă construită de 2.350 de metri pătraţi, iar holul central are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.

istorie-transport-feroviar-9


Prima transmisie în direct de la Braşov a fost la reinaugurarea gării
Prima transmisie TV în direct din Braşov a fost în 19 august 1962, când a fost inaugurată noua gară. „A venit atunci şi şeful statului, Gheorghe-Gheorghiu Dej. Apoi, în această gară au ajuns regi, şefi de state,  parlamentari sau alţi oficiali străini.  În 1965, aici a ajuns o delegaţie din Republica Federală Germania, din care făcea şi ministrul german al Transporturilor, care a spus că la Braşov este cea mai modern gară din sud-estul Europei”, a povestit Folea.

istorie transport feroviar (8)

 

Cotidian

FOTO – VIDEO De la pian și vioară, direct pe podiumul driftului românesc: Victor – povestea copilului născut să controleze curbele

Published

on

La doar 13 ani, Victor impresioneaza prin maturitate, disciplina si performante remarcabile in multiple domenii sportive și nu numai. Cu o baza solida construita in karting de la varsta de 5 ani, Victor si-a dezvoltat o pasiune autentica pentru viteza, disciplina si performanță. Astfel, în weekend-ul trecut, el a urcat din ou pe podium în finala campionatului de drift RoDrift Arena Summer Race Fest din București, după mai multe rezultate remarcabile în ultimele concursuri.

Victor, elev la Liceul de Muzică din Brașov unde studiază vioară și pian și vioară, îmbină arta cu adrenalina: joacă rugby la Clubul Cristian iar, din octombrie 2024, este și pilot licențiat de drift, format la școala campionului Gabi Imre.

La doar primul sezon competițional ca pilot licențiat de drift, Victor a surprins publicul și juriul: locul 4 la debut (Târgu Mureș), locul 2 la Galați, locul 4 la Călărași – într-o etapă caritabilă, locul 5 la Târgu Mureș și din nou locul 2, weekendul trecut, la finala RoDrift Arena Summer Race Fest pe Arena Națională.

Victor face parte dintr-o echipă unică în Europa – șase copii-piloți de vârstă fragedă care concurează la nivel profesionist, dovedind maturitate, fairplay și o pasiune rară chiar și printre sportivii consacrați.

Cu un parcurs ascendent și visul de a reprezenta România la competiții internaționale, Victor caută sponsori

Cu un parcurs ascendent și visul de a reprezenta România la competiții internaționale, Victor caută acum și sponsori care să-i susțină evoluția.

Performanțele lui sunt dublate de o disciplină exemplară. Iar o dovadă a acestui fapt este că, până acum, jnu a abandonat niciun proiect pe care l-a pornit:

  • înoată de la 1 an și jumătate;
  • schiază de la 4 ani;
  • face karting de la 5 ani;
  • desenează de la 6;
  • cântă la vioară, chitară și pian de la 7;
  • joacă rugby de la 11 –
  • De anul trecut, cucerește și circuitele de drift.

„După cum se vede în parcursul lui, nimic nu este un moft de moment, ci o pasiune și dedicare reală cu potențial de viitor . Este un copil talentat, versatil și muncitor care îmbină frumos sportul cu arta.
Este deja vizibil și promite și mai mult! Ar fi un atu pentru orice sponsor asocierea cu un brand tânăr, curat și promițător!”, consideră cei care stau în jurul său și îl susțin în tot ceea ce fac.

„Pentru mine, driftul nu e doar un sport – e locul unde simt că trăiesc cu adevărat. Mă urc la volan și uit de tot ce e în jur. Simt că sunt eu, cu visul meu, cu munca mea și cu adrenalina care mă face să fiu mai bun de la o cursă la alta. Am început de jos, cu kartingul, și am învățat ce înseamnă disciplină, răbdare și curaj. Acum, când concurez în drift, fiecare linie trasată pe circuit e o declarație că orice vis devine realitate dacă muncești și crezi în tine. Sunt recunoscător că pot face ceea ce iubesc ,că părinții mei cred în mine și vreau să dau tot ce am mai bun, competiție după competiție”, spune Victor, la rândul.

Victor în acțiune

Continue Reading

Cotidian

FOTO – VIDEO Pe urmele credinței: Călătorie prin istoria și legendele Bisericii Sfântului Nicolae din Șcheii Brașovului

Published

on

Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului este un punct-cheie pentru orice turist care vizitează orașul nostru și este interesat de istoria locurilor. Dar lăcașul de cult pe care îl vedem azi nu a fost dintotdeauna construcția impunătoare de piatră pe care o știm. Ca multe alte biserici creștine din spațiul românesc, povestea ei a început cu o construcție mult mai modestă realizată în mare parte din lemn. Au urmat mai multe etape de dezvoltare, până la ceea admirăm astăzi.

Istoria acestei biserici a fost reconstituită în urma săpăturilor arheologice, dar și a documentelor păstrate în arhivele Muzeului Primei Școli Românești. Iar acum, dacă e să facem o sinteză a istoriei sale, nu putem să nu amintim despre „cele trei biserici din Șchei”, care au fost construite etapizat pe acest amplasament.

Religia și istoria, combinația perfectă pentru o poveste care atrage vizitatorii

O scurtă istorie a acestei biserici reprezentative pentru comunitatea românească din Șcheii Brașovului ne-a fost prezentată de protopopului Brașovului, pr. drd. Dănuţ Benga, înainte de a preda amplasamentul constructorului care va restaura biserica, printr-un proiect cu finanțare europeană.

Protopopul Dănuț Benga este deschis mereu să spună poveștile Bisericii Sf. Nicolae celor care sunt interesați de subiect sau vizitatorilor care vin în grupuri organizate ori doar pentru a participa la slujba de duminică. Preotul este cu atât mai dornic să împărtășească micile istorii ale locului cu cât recunoaște că niciodată nu s-a oprit din a explora istoria mai veche sau mai nouă a acestui lăcaș de cult.

„Eu sunt pasionat și de istorie, iar aici, la Prima Școală Românească avem și multe resurse care pot fi explorate și pot oferi mereu date noi despre acest loc”, spune pr. drd. Dănuţ Benga, protopopul Brașovului.

Primul lăcaș de cult, o bisericuță de lemn de 5 metri lungime și 4 metri lățime

Pe locul unde astăzi vedem Biserica Sfântul Nicolae, istoria păstrează amintirea unei construcții modeste, ridicate, probabil, în jurul anului 1300. Legenda și documentele se întâlnesc aici într-un punct fragil, iar certitudinea arheologică se împletește cu tradiția orală.

„Presupunem că ar fi fost făcută de Radu Negru”, explică Dănuț Benga, evocând nu doar un nume, ci o întreagă epocă fondatoare pentru comunitatea brașoveană.

„Presupunem că ar fi fost fost făcută de Radu Negru, în jurul anului 1300. Se mai păstrează doar câteva pietre, sub pardoseală, descoperite în timpul săpăturilor arheologice din perioada 1965 – 1975. Atunci s-au găsit niște pietre în zona altarului. Apoi, pe la 1400 a fost o altă construcție, tot de lemn. Întâi a fost o bisericuță de 5 metri lungime pe 4 metri lățime. Apoi a venit cea de-a doua, care era de 7 metri lungime și 5 lățime. Logica zidului din 1300 este că biserica era construită direct pe pământ, iar pentru altar a fost construită o fundație destul de sărăcăcioasă, din pietre mari, albe, de calcar”, a precizat Dănuț Benga.

Blocurile mari, albe, de calcar, găsite sub actuala biserică, chiar dacă sunt urme ale unei fundații sărăcăcioase, cum a numit-o prof. drd Dănuț Benga, ele sunt pline de semnificație: vorbesc despre o comunitate românească aflată la începuturile sale, care își ancora credința direct în pământul pe care trăia.

A treia biserică a fost una de piatră, construită în jurul anului 1450, a continuat protopopul Brașovului:

„Cea de-a treia se pare că a fost de piatră, care avea și un paraclis, pentru că s-au găsit urmele acestuia. Numai așa mi-am putut explica de ce Neagoe Basarab continuă biserica de zid (de piatră, n.n). De ce presupun că este de piatră? Pentru că unde este altarul și naosul s-a găsit un zid. Altfel nu se explică să faci un zid între altar și naos, dacă nu era zidit din piatră iconostasul”, povestește Dănuț Benga, despre lucrurile pe care le-a aflat explorând documentele istorice.

Lucrare preluată de fratele vitreg al lui Mihai Viteazul

Dacă prima etapă a ridicării actualei Biserici Sf. Nicolae este legată de alte trei biserici îngropate în pământ, martore ale începuturilor, între anii 1518 și 1521, vine o a doua etapă de construcție. Voievodul Neagoe Basarab este cel care începe o lucrare ambițioasă. Moartea îl oprește însă înainte de a o vedea încheiată.

„O primă etapă este reprezentată de aceste trei biserici, în pământ, după care vine Neagoe Basarab în 1518 – 1521. Din păcate, el moare și nu termină lucrarea. Chiar și fratele vitreg al lui Mihai Viteazul, Petru Cercel, scrie că era altarul neterminat și că el continuă lucrarea începută de Neagoe Basarab, în 1583 – 1585. După care, în 1592 – 1595 vine Aron Vodă, care construiește turnul și un paraclis. Eu bănuiesc că nu poate fi un alt paraclis, decât cel din turnul bisericii. Nu am mai găsit altceva, pentru că și pictura este mai veche”, a adăugat preotul brașovean.

Lucrările la lăcașul de cult din Șchei au continuat de-a lungul secolelor. De altfel, părintele Dănuț Benga povestește că în jurul anului 1760, biserica a fost pictată în interior și exterior.

„Această comunitate este destul de săracă”. Și atunci… cum a apărut biserica de azi?

Hrisovul lui Aron Vodă se păstrează în muzeu. Este hrisovul în care spune că a dat danie de 12.000 de aspri, plus 300 de aspri celor care se duceau să ia banii de la Iași și să-i aducă aici, pentru biserică.

„Numai așa s-a putut construi această biserică, pentru că această comunitate este destul de săracă”, a spus Benga.

Și tehnica de construire a evoluat. Astfel, la prima biserică de piatră, liantul era realizat din lut, apoi a fost folosit varul și nisipul.

Acestea sunt doar câteva detalii ale bisericii românești din Brașov, pentru că, spune preotul Dănuț Benga, fiecare document, fiecare analiză a săpăturilor arheologice și a documentelor relevă noi detalii care completează istoria acestei acestui loc emblematic pentru Brașov și pentru cultura națională.

De altfel, istoria Bisericii Sfântul Nicolae nu reprezintă doar o succesiune de date și domnii, ci un fir de poveste care trece din mână în mână, asemenea unei moșteniri sacre. O poveste pe care vizitatorii vin și vor să o afle, într-o manieră care combină istoria și credința. Astfel, în acest context, edificiul de prezintă și poate fi recunoscut oricând ca un „comunicator tăcut” al valorilor primei comunități românești din Brașov și a evoluției sale peste generații.

Iar protopopul Dănuț Benga le-o prezintă ca atare tuturor celor dispuși să îi afle povestea.

Continue Reading

Foto&Video

FOTO/VIDEO. Junii Tineri au făcut spectacol în Piața Unirii. Obiceiul „Aruncatului în țol” a atras numeroși brașoveni și turiști

Published

on

Aproximativ 100 de brașoveni au asistat vineri, în Piața Prundului, la „Aruncatul în țol”, unul dintre vechile obiceiuri ale Junilor Tineri din Brașov din Săptămâna Luminată.

Conform tradiției, după ora 17.00, junii au cântat Troparul Învierii la Crucea Căpitanului Ilie Birt. Apoi au mers în fața Bisericii Sfântul Nicolae, unde unde s-au prins în Hora Junilor.

Fiecare dintre juni a aruncat buzduganul de câte trei ori, așa cum spune tradiția.

După ei, au urmat „civilii”, inclusiv oficiali locali: actualul primar – Allen Coliban, fostul primar – George Scripcaru și președintele Organizației Municipale PSD Brașov, Lucian Patrașcu.

La final a fost adus ţolul (cerga) în care, rând pe rând, toţi Junii Tineri au fost aruncați de câte trei ori spre cer.

Unii dintre ei au respectat și regula nescrisă a obiceiului, bătând din palme în timp ce erau în aer. 

Continue Reading

Trending