Connect with us

Investitii

FOTO&VIDEO. După cinci ani, Centrul de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri (CATTIA) a fost terminat. Primarul Brașovului: „Proiectul acesta mi-a mâncat sufletul”

Published

on

Începute în anul 2014, lucrările la Centrul de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri (CATTIA) din Bartolomeu au fost, în sfârșit finalizate. Centrul a fost inaugurat joi de primarul Brașovului, la festivitate participând și mai mulți oficiali locali. „Proiectul acesta mi-a mâncat sufletul”, a declarat primarul Brașovului, George Scripcaru, când a ajuns la centru. De altfel, și reprezentanții ADR Centru care au participat la eveniment au spus că proiectul, pentru care Primăria Brașov a obținut o finanțare europeană, a fost unul „ieșit din tipar”. 

Început în anul 2014, acest proiect, a fost finanţat inițial prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli de creştere”,  Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere, iar începând cu anul 2016, continuarea lucrărilor a fost asigurată din bugetul local.  

Valoarea totală a lucrărilor de execuție și punere în funcțiune este de 64.495.761,87 lei.  Din valoarea totală a proiectului, 8.542.264,36 lei au fost provin din fonduri nerambursabile, restul fiind suportat de la bugetul local.

 Lucrările au fost începute de SC Integral SA Buzău cu o durata de execuţie de 16 luni. Până la data de 08.02.2016, când contractul de lucrări a ajuns la termen, SC Integral SA Buzău nu a finalizat lucrările de execuţie. Costul lucrărilor executate de SC Integral SA Buzău a fost de 18.980.221,46 lei.

Lucrările au fost finalizate de SC Aeon Building SRL Braşov, costul lucrărilor executate fiind de 44.568.800,60 lei, iar punerea în funcţiune a fost făcută de CPB Grup Instalații Brașov cu un cost de 946.739,81 lei.

https://www.facebook.com/brasovmetropolitan.ro/videos/405319516833181/

„Mă bucur pentru faptul că astăzi am ajuns în faza în care putem deschide porțile unuia dintre cele mai moderne centre de afaceri din această zonă. Această inaugurare ne-am fi dorit să aibă loc acum câțiva ani, dar bine că măcar acum suntem în faza de a pune la dispoziția celor care vor să își  înceapă o afacere în orașul nostru un spațiu care respectă cele mai înalte standarde din domeniu. Acest centru reprezintă o investiţie foarte importantă în cadrul strategiei noastre de a crea cât mai multe oportunităţi potenţialilor investitori şi, implicit, de a crea locuri de muncă pentru braşoveni. Pe lângă spațiile pentru birouri, acest centru asigură și posibilitatea organizării de conferințe, evenimente, întâlniri, cursuri, dar și spații expoziționale. Cei care își vor desfășura activitatea aici au spații de relaxare, un parc și un restaurant pentru a putea lua masa. Sper ca, în cel mai scurt timp, CATTIA să devină unul dintre punctele importante pe harta de bussines a Brașovului”, a declarat primarul George Scripcaru.

 

Date tehnice: 

Suprafaţă teren – 181.500,00 mp

Regim de înălţime clădire – demisol (h=3,23 m) + parter (h=4,76 m)+ etaj (h=3,90 m)

Suprafaţa construită desfăşurată – 18.242,00 mp din care:

– Suprafaţă construită demisol, inclusiv platforma expo exterioară – 10.409,00 mp

– Suprafaţă parter – 4.138,00 mp

– Suprafaţă etaj – 3.695,00 mp

Spaţiu verde amenajat pe teren natural (parc): aprox 36.300,00 mp.

Spaţii funcţionale la demisol: 

  – Acces pietonal din parcare, prin intermediul lifturilor și a unei scări către parter;

  – spaţii pentru personal;

  – ateliere de mentenanţă;

  – spaţii tehnice, cameră centrale termice, gospodărie de apă;

  – depozite;

  – bucătărie restaurant;

  – depozit centru de informare;

  – cameră pentru servere;

  – spaţii pentru supraveghere şi control;

  – circulaţiile verticale – lifturi şi scări;

  – grupuri sanitare;

  – vestiare;

  – spaţii administrative;

  – parcare pentru autoturisme, acoperită dar deschisă – 244 locuri de parcare din care 5 pentru persoane cu dizabilităţi amenajate în incinta imobilului la cota demisolului şi la cota terenului natural.

Spaţii funcţionale la parter:

  – sala amfiteatru cu 220 locuri. Accesul principal este din parter;

  – recepţie;

  – centru de informare şi documentare – 352 mp cu un număr de 34 locuri;

  – sala expoziţii – 824 mp;

  – birou de presă;

  – sală lobby – 380 mp;

  – restaurant – 144 locuri;

  – bar/cafenea – 120 locuri;

  – grupuri sanitare;

  – anexe;

  – platformă în aer liber pentru organizarea de evenimente, expoziţii şi târguri – 6068 mp.

Spaţii funcţionale la etaj:

  – platformă multimedia – 283 mp;

  – zona co-working – 20 locuri;

  – zona afaceri – 40 locuri;

  – 14 birouri incubare cu un număr total de 114 locuri;

  – 4 săli şedinţe cu un număr de 48 locuri;

  – 2 săli seminar cu un număr de 66 locuri;

  – 6 laboratoare cu un număr de 60 locuri;

  – sală expoziţii 77 mp;

  – zona administrativă;

  – grupuri sanitare;

  – anexe.

 

Descrierea centrului 

Structura de rezistenţă este din beton armat, duală, cu pereţi structurali şi cadre rectangulare din beton, stâlpi de secţiune circulară, grinzi din beton, planșeu metalic peste amfiteatru.

 Finisajele exterioare: 

 – faţadele clădirii au închideri cu pereţi cortină;

 – tîmplăria uşilor este din aluminiu cu geam dublu-termopan;

 – învelitoarea este de tip terasă necirculabilă.

Finisajele interioare:

 Pardoseli:  Pardoseli din gresie ceramică pentru băi şi cantină, gresie porţelanată antiderapantă pentru scări, pardoseală din PVC rezistent la agenţi chimici în laboratare, din raşină epoxidică. Mochetă în zona de birouri. Pardoseala este flotantă la etaj şi pe şapă la parter şi demisol.

Pereţi:  Pereţii de compartimentare sunt din profile metalice cu placări de gips-carton iar cei din sticlă sunt rezistenţi la foc;  panouri cu proprietăţi acustice pentru sala de conferinţe şi holuri.

Vopsitorii lavabile, placări ceramice pentru bucătărie, spălător şi băi.

Plafoane: Plafoane suspendate pe structură metalică cu tratamente acustice în zonele sălilor de şedinţe şi sală de conferinţe. La nivelul parterului, plafonul este suspendat şi prevăzut cu profile metalice care nu alcătuiesc o suprafață continuă.

Instalaţii:  Instalaţii sanitare interioare și exterioare pentru alimentare cu apă rece menajeră, canalizare şi instalaţie de hidranţi. Instalaţii termice incălzire/răcire cuprind: ventiloconvectoare pentru spaţii de birouri, laboratoare, săli de şedinţe, etc; radiatoare, centrale termice cu combustibil gaz metan şi un sistem de 108 buc panouri solare care asigură atăt apa caldă menajeră cât şi apa necesară pentru sistemul de ventilaţie. Instalaţiile de  ventilaţie şi climatizare asigură aerul proaspăt în interior şi evacuarea aerului viciat printr-un sistem de tubulaturi conectate la centralele de tratare a aerului şi respectiv la turnurile de răcire montate pe terasă. Instalaţii electrice. Alimentarea se face printr-un tablou general conectat la postul de transformare, acesta fiind dublat de un grup electrogenerator pentru curenţi vitali. Iluminatul interior se face cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente performante şi LED, iar iluminatul exterior prin corpuri de iluminat montate pe stâlpi şi reflectoare perimetrale.  Instalaţii de curenţi slabi: instalaţii voce, date, supraveghere video, control acces, detecţie incendiu, telefonie, internet, controlate de un sistem BMS (sistem automatizat de management).

Sistematizarea verticală cuprinde 3 drumuri de acces, alei pietonale, o parcare exterioară şi un parc tematic multifuncţional care cuprinde zone de relaxare şi zone de evenimente şi expoziţii.

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. Bugetul competiției, estimat la 20 de milioane de euro. Autoritățile brașovene cer Guvernului să includă suma în bugetul de stat pe anul 2026

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă organizatorii mai au de făcut unele lucrări la infrastructura sportivă și de achiziționat echipamente, dotări și servicii. Toate acestea pot fi făcute dacă sunt banii în conturi, dar aceștia se lasă așeptați. De altfel, administrațiile publice locale și județene implicate în organizarea competiției au lansat un avertisment și au tras un semnal de alarmă: avem nevoie de resurse, pentru a merge mai departe.

„Nu suntem într-o situație economică foarte bună, iar asta ne face să fim atenți în ceea ce privește gestionarea resurselor. Avem promisiunea fermă din partea premierului României, Ilie Bolojan, că vom avea susținere din partea Guvernului”, a declarat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, într-o conferință de presă ce s-a desfășurat la Brașov.

Mulți, puțini, banii trebuie asigurați

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că bugetul FOTE 2027 este estimat la 20 de milioane de euro, sumă ce ar urma să acopere investițiile, dotările și organizarea evenimentului. Comparativ, el a spus că bugetul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 este de 5,2 miliarde de euro.

„Noi nu ne gândim la o astfel de sumă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor”, a declarat Scripcaru.

Totodată, el a menționat că până la deschiderea evenimentului olimpic mai sunt 12 luni, iar bugetul nu este aprobat.

„Nu există o sumă în bugetul național pentru FOTE 2027, astfel să știm cum să derulăm achizițiile și să facem pregătirile. Sperăm să se aprobe Legea bugetului național. Este un avertisment și un semnal de alarmă pe care îl tragem, pentru că România și-a asumat niște obligații pe care trebuie să le respecte”, a mai spus Scripcaru.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a menționat că în următoarele luni trebuie finalizate lucrările de îmbunătățire a infrastructurii sportive.

„Trebuie să organizăm competiții și să omologăm bazele sportive pentru FOTE. Pentru aceasta, trebuie să dispunem de resursele necesare, pentru a putea derula achizițiile și lucrările”, a declarat Veștea.

Trambulină cu nocturnă la Râșnov și un lac nou la Brașov

Probele din cadrul FOTE 2027 se vor desfășura la Brașov, Râșnov, Predeal, Gheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, iar în județul nostru mai sunt necesare o serie de investiții.

Astfel, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a previzat că va fi modernizată zona de elan a trambulinei K90 (cu finanțare din bugetul FOTE) și va fi realizată o nocturnă permanentă (printr-un program finanțat de Administrația Fondului de Mediu).  

De asemenea, primarul Brașovului a anunțat că mai trebuie amenajat un lac de acumulare pentru alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale. Acesta a menționat că noul lac va fi amenajat pe un teren care nu este în domeniul forestier și va fi umplut cu apa din izvoarele identificate în zonă. Pentru această investiție, el speră ca suma necesară realizării lucrărilor să fie inclusă în bugetul FOTE 2027.

Număr record de țări participante

La Festivalul Olimpic al Tineretului European și-au anunțat prezența 48 de țări, un număr record pentru această competiție, a cărei primă ediție a fost în anul 1993.

Satul olimpic principal va fi în Poiana Brașov, iar la Cheile Grădiștei va mai fi un sat olimpic, amenajat în principal pentru sportivii care vor participa la probele programate la această bază sportivă.

Sportivii vor participa la 10 probe sportive, de la schi alpin și hochei, la schi alpinism, biatlon, snowboard, sărituri sau hochei fete sau 3×3.

Competițiile se vor desfășura la următoarele baze sportive:

– Hochei pe gheaţă la Patinoarul olimpic din Brașov;

– Schi alpin pe pârtiile din Poiana Brașov;

– Biatlon la Cheile Grădiștei;

– Schi fond la Predeal (Valea Râșnoavei);

– Patinaj artistic la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Hochei pe gheață 3×3 la patinoarul din Sf. Gheorghe;

– Hochei pe gheață feminin la patinoarul din Târgu Secuiesc;

– Patinaj viteză pe pistă scurtă (short track) la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Sărituri cu schiurile la Râșnov (Valea Cărbunării);

– Snowboarding la Predeal (Clăbucet);

– Schi-alpinism la Poiana Brașov (probele de anduranță) și la Cheile Grădiștei. 

Continue Reading

Trending