Connect with us

Opinii

Iresponsabilitatea administrației locale și județene lasă urme în statisticile naționale

Published

on

Arad- județ de graniță, cu o densitate mult mai mare în municipiu decât are Brașovul. În 02.07.2020, autoritățile au declarat că județul este “liber de Covid”. Noi am găsit un pic deplasată exprimarea, deoarece există mobilitate foarte mare în acea zonă, însă putem  fi de acord cu faptul că lipsa cazurilor noi de îmbolnăviri este catalogat drept un mare plus.

La Brașov, numărul îmbolnăvirilor crește constant, iar administrația locală  și județeană din păcate este în pre-campanie electorală. La ultima informare a Grupului de Comunicare Strategică, din 03.07 , în Brașov au fost raportate cu 62  mai multe cazuri de infectări decât ieri. Ceea ce este de înțeles atâta timp cât autoritățile locale și județene par a ignora deplin ceea ce se întâmplă în județ, fiind preocupate de imaginea publică fardată.

Este pre-campanie electorală, știm foarte bine asta. Însă atâtea poze și filme am văzut cu șantierul viitorului Aeroport, atâtea planșe colorate ale viitoarelor autostrăzi și ale absolut tuturor proiectelor de dezvoltare ale Brașovului în ultima lună, încât dacă nu am ști exact să analizăm toate informațiile pe care le varsă în Social Media autoritățile, am crede că Brașovul este extrem de bine administrat și gestionat, însă cifrele și realitatea combat aceste postări.

Sunt niște lucruri pe care nu le înțelege administrația locală și anume că este responsabilă și de starea sănătății brașovenilor și a turiștilor care vin aici. Când orașul // județul tău, se confruntă cu un număr crescut de îmbolnăviri și ajunge într-un top negativ la nivel național, mai lași deoparte pozele de la Aeroport și cauți soluții. Adică am înțeles cu toții cred că la Aeroport se muncește zi lumină și că în Planul de Relansare Economică creat de Guvern se vor aloca 100 milioane de euro pentru continuarea construcției. Însă promovarea deșănțată a unei construcții care are nevoie de servicii de consultanță pentru concesionarea Aeroportului Brașov și pentru care se va organiza licitație, este deplasată. Promovare deplasată făcută atât de Consiliul Județean, cât și de Președintele ei, care intră live pe pagina de Facebook și ne arată cum zboară deasupra șantierului.

Toată această aroganță și lipsă de empatie, toată această lipsă de strategie în ceea ce privește gestionarea cu prioritate a problemelor reale ale Brașovului, credem că va fi percepută real de către brașoveni. Pentru că mor oameni în spitalele care au ajuns deja la un maxim de ocupare, iar edilii pozează în orice altceva în afara a ceea ce ar trebui de fapt. Și anume în lideri reali în timp de criză mondială, guvernați de preocuparea pentru sănătatea populației și binele ei în primul rând, nu de o imagine personală construită artificial.

Dacă ție, în rol de conducere a administrațieI, îți pasă și de oameni, nu doar de un efemer succes electoral, încerci să găsești soluții la situația în care se găsește județul tău, nu te testezi la debut de pandemie când nu exista niciun motiv pentru care să faci asta când testele erau puține și nefolosite de cei cărora chiar le erau necesare.

Iar pentru că noi dorim să preîntâmpinăm  cât mai mult din eventualele viitoare acuze, putem să spunem că am identificat și câteva soluții după discuții cu specialiști, atât din mediul medical cât și din administrația altor orașe care traversează  mai bine criza pricinuită de noul coronavirus. Toate măsurile pot fi puse în practică deoarece managerii de spitale sunt numiți de Consiliul Județean, iar Consiliul Județean în esență este responsabil cu mai mult decât distribuția pe pagina de Facebook a evoluției Aeroportului. El trebuie să fie un integrator de soluții alături de DSP care este finanțat de Ministerul Sănătății și de Prefectura Brașov, care practic este reprezentanța Guvernului în teritoriu.

  • De exemplu, folosești toate canalele de Social Media de care dispui să faci o campanie de informare serioasă asupra riscurilor îmbolnăvirii de Covid-19,nu arăți cum se dă cu avionul Președintele CJ în funcție, nu-i pasă nimănui căruia îi moare o persoană dragă în spital, după ce a fost diagnosticată cu Covid-19;
  • Inviți cadre medicale care să explice calm de ce pandemia trebuie privită cu precauție, nu cu panică, însă nu trebuie ignorată, ci conștientizată la modul real. Încerci să combați fenomenul de fake-news la nivel local și asiguri transparența distribuirii informațiilor cu privire la evoluția cazurilor în județul tău;
  • Amplasezi corturi sanitare în locurile aglomerate de genul piețelor alimentare sau a zonelor frecventate de turiștii care vin la munte. Asiguri corturile cu personal medical și voluntari, iar la corturi te asiguri că: se poate lua temperatura, se pot achiziționa sau distribui gratuit măști de protecție, dezinfectant, se găsesc chiuvete mobile pentru spălat pe mâini și săpun, există posibilități de informare clară despre ce înseamnă noul coronavirus;
  • Modifici cât poți de repede sau oferi alternativa pentru plata online sau cu cardul la tot ce înseamnă servicii sau produse oferite de tine ca administrație și de către orice serviciu din subordinea ta. Eviți să pui pe drumuri populația pentru achiziționarea unor bilete la concerte sau pentru plata diverselor dări către stat;
  • Înlocuiești 95% din ce înseamnă printuri inutile cu coduri QR, lași și printuri pentru cine nu are telefon mobil și internet, dar duci administrația către viitor. Folosești parte din panotajul stradal în acest scop, atât al informării cât și al responsabilizării cetățenilor;
  • Faci apel la folosirea mijloacelor de transport alternativ de către populație, la folosirea bicicletelor, a mersului pe jos și a autoturismului personal, pentru a evita aglomerația din mijloacele de transport în comun. Știu că este greu mai ales dacă ești Președinte de Consiliu Județean și de abia ai coborât din avion după ce ai survolat un șantier, dar datoria ta este să faci asta;
  • Te asiguri că ai spitalele reabilitate, cele care există deja, nu faci paradă cu un viitor spital modular, a cărui construcție este extrem de costisitoare, cronofagă și destul de incertă momentan;
  • Urmărești ca anchetele epidemiologice să fie mai rapide, testarea să fie mai extinsă în cadrul acestora și separat de ele, accelerezi și eficientizezi procesul de recoltare și procesare a probelor recoltate; 
  • Faci presiuni asupra Ministerul Sănătații și Guvernuluii, ca o aplicație de genul Corona- Warn-App, a cărei utilizare în Germania și Austria a dus la o mai ușoară trasabilitate a cazurilor de îmbolnăviri să fie promovată și în România, pentru că ea este disponibilă în app- store, dar este ignorată, la fel efectul ei benefic pentru stoparea recrudescenței răspândirii bolii.Dacă tu ca administrație încă nu ai auzit de ea folosești degeaba Social Media, sau o folosești doar pentru auto-promovare;
  • Te asiguri că ai medici militari disponibili să preia un eventual haos, așa cum s-a întâmplat la Suceava sau Hunedoara, pentru că ei au pregătire atât medicală cât și strategică în a minimaliza eșecul atât de vizibil al unei administrații depășite clar de situația din județ. Chiar dacă în mod normal, nu este o criză în care cadrele militare să fie cele la care trebuie să apelezi, România fiind singura țară din UE care a folosit armata în criza asta, te asiguri tu ca administrație că folosești cei mai potriviți și pregătiți oameni pe care îi ai pe plan local pentru a combate o situație clar scăpată de sub control.

Am scris prezentul text, după ce am privit cu tristețe  felul în care administrația locală și județeană se raportează la numărul infectărilor din județ, la numărul cazurilor în creștere de îmbolnăviri și la numărul deceselor. Interesul unei administrații trebuie să fie centrat pe buna gestionare a situațiilor de risc pentru populație, nu pe imagini filtrate pe rețele de socializare. Personal, fac un apel la responsabilitate către cetățeni și la precauție. Evitați aglomerațiile, folosiți masca de protecție în spațiile închise, spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun. Să fim sănătoși cu toții, să preîntâmpinăm îmbolnăvirea cu Covid-19 , mai ales când vedem iresponsabilitatea administrației locale și județene.

Mihaela Scânteie și Dan Corolea

 
 
Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Iresponsabilitatea administrației locale și județene lasă urme în statisticile naționale – Mihaela Scânteie

  2. Budi

    03/07/2020 at 22:13

    Perfect adevărat Consiliul Județean are alte preocupări nu il interesează starea populației… Covid pt ei e un instrument sa destabilizeze sistemul sanitar si cel de asistenta socială. Desființează ce nu ii convine si face loc afiliaților si clientelismului politic… avem ocazia sa ii stopam la vot pana mai putem salva ceva in Brașov.

  3. Mihaela Scânteie

    06/07/2020 at 08:46

    Vă mulțumesc pentru apreciere!
    Important este ca acest lucru să fie observat și conștientizat de cât mai mulți brașoveni, pentru a putea pune presiune pe administrație și pentru a genera schimbări.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Gafe de imagine

Bravo, PNL Brașov! Ai reușit! Pentru niște like-uri, te-ai agățat, din nou pe munca altora – Sportul național al partidului…

Published

on

Bravo, PNL Brașov! Ai reușit! Pentru niște like-uri, te-ai agățat, din nou pe munca altora – Sportul național al partidului…

Echipa BlueStreamline – 33 de studenți excepționali, două prototipuri de mașini create de la zero în acest an și premiate la patru competiții din Europa, în concurență cu universități mult mai bine susținute financiar de autorități, de stat.

18 ani de muncă, inovație și pasiune pentru ei… Și, multe, multe premii.  Ale lor.

Iar voi? Ați permis unui comunicator de partid (apropo! Halal comunicare de partid – aveți și acolo tot „dorei” obedienți cu limba fină?) să transforme totul într-o „știre PNL”, care să fie lansată pe site-ul de partid. Ați vrut să să vă lipiți de performanța asta, să dați de înțeles că ați fost parte din reușită… 

#Spoiler alert: NU, NU AȚI FOST!

Doar v-ați pus costumele alea faine în ziua deschiderii, ați luat atitudinea aia de „noi susținem educația” și ați mai bifat o apariție de imagine. Câte o poză bună de pus la colaj.

Ce să vezi totuși? Nu era loc de PR-ul vostru aici!

Da, la deschiderea anului universitar era nevoie de prezența liderilor din ADMINISTRAȚIE care să își asume susținerea permanentă a acestui domeniu și să o și pună în practică. Și cam atât, fără propagandă de partid.

CA PARTID, în schimb, ați avut șansa să arătați că vă pasă de educație, că susțineți cercetarea,. Ați avut șansa să spuneți tare și clar că inovația este într-adevăr de interes pentru voi. Dar nu, când a fost nevoie de sprijin real, de viziune, de un minim respect pentru acest domeniu, ați tăcut mâlc. Și ați tăiat cu barda – burse, bugete de cercetare, bani pentru plata decentă a profesorilor.

Ați arătat, ca de obicei, cât de sincer vă pasă: o poză-colaj, să vă lipiți de munca și de performanța altora… că poate se ia! La asta faceți o concurență acerbă colegilor de guvernare…

Dar… Măcar poza v-a ieșit bine!

** PS – Apropo, PNL Brașov: știi ce înseamnă performanța și meritocrația?  Sau de-aia te-ai lipit de evenimentul de la Aulă – să înveți de la studenți cum arată?
*** PPS – această critică nu este doar pentru PNL, ci este valabilă pentru toate partidele, care atunci când se văd cu puterea la purtător, uită de „contractul social”…

Continue Reading

Opinii

Cultul zeilor de partid și linșajul jurnaliștilor

Published

on

Într-un peisaj politic tot mai fragmentat și radicalizat, atacul împotriva jurnaliștilor care încearcă totuși să își facă treaba a devenit sport național. Nu vorbim doar despre o neînțelegere oarecum firească între politicieni și presă, ci despre o campanie sistematică de demonizare a celor care refuză să cânte în corul osanalelor de partid.

Fenomenul nu e nou, dar a căpătat o formă insidioasă și periculoasă în epoca rețelelor sociale.

USR a fost primul partid care a profesionalizat această practică, prin 2017- 2020: un model de politică digitală construită pe rușinare publică, ridiculizare și discreditare a celor considerați dușmani. Faptul că, pentru ei, a tine electoratul în priză înseamnă a-l asmute împotriva cuiva este, la fel, echivalentul propoziției „Laptele este alb”. Mecanismul este simplu: dușmanul zilei este „Dragnea” și urmează tăvălugul. Dușmanul serii este „Judecătorul”, „Pensionarul special”, „Medicul”, „Bugetarul” – și curg invectivele. Dușmanul dimineții este presa – și vedem viitura de jigniri.

Acest hate speech bine plantat în rețelele sociale în perioada în care partidul se hrănea din revolta civică a crescut, s-a maturizat în dispreț și a devenit acum armă predilectă pentru aproape toate partidele extremiste din România.

Modelul USR a devenit modelul AUR. Și credeam că este apogeul. Dar nu a fost așa. A demonstrat-o SOS-ul Dianei Șoșoacă și apoi alții și alții. Ba mai mult, strategia USR a avut un efect de bumerang, pentru că tocmai cei care au patentat modelul au devenit ținte. Așa s-a născut o formă de hate speech cu față „reformistă”, îndreptată adesea împotriva oricui nu se raliază cauzei – inclusiv jurnaliști. Presa care nu susținea cauza era „vândută”, „pesedistă”, „parte din sistem” sau „ciuma roșie”, la fel ca partidul…

Această tactică a prins rădăcini adânci în ultimii ani. A fost validată, normalizată și acum este folosită la scară largă în strategiile de comunicare ale partidelor extremiste din România, indiferent de culoare. Jurnalistul care critică e un dușman, este vândut, este aservit. Cel care întreabă sau abordează incomod este „plătit de Soros”, „de serviciile secrete” sau, în funcție de caz, de „statul paralel”. Spațiul de dezbatere este sufocat de etichete și invective. Cultul liderului și fanatismul partinic au ajuns acum să înlocuiască orice urmă de dialog. Fiindcă, dacă liderul spune, atunci așa este, indiferent de dovezile documentelor…

E o dinamică toxică și periculoasă pentru o democrație care și-a pierdut oricum mare parte din anticorpi. Când presa nu mai are voie să fie critică, ci doar să aclame și să fie parte din PR-ul politic, când fiecare opinie contrară este demonizată ca trădare, atunci nu mai vorbim despre libertate de exprimare, ci despre un nou tip de autoritarism soft, împachetat în like-uri și share-uri.

Dacă analizam mecanismele, vedem că sunt aceleași. Au în spate câtva principii simple: cine nu este cu noi, este împotriva noastră; vinovați sunt alții, iar noi suntem victime. Iar presa AȘA trebuie să reflecte, cum spunem și cum ne convine, că altfel „e aservită”.

Cei care au deschis această cutie a Pandorei au făcut-o, poate, cu cele mai bune intenții. Dar, iată, acum au lăsat în urmă un model de comunicare politică bazat pe hate speech și discreditare. Și, mai grav, au oferit extremismului exact combustibilul de care avea nevoie.

Chiar dacă perspectivele par sumbre acum, sper, totuși, să nu ajungem la situația: „votează și nu cerceta”.

Continue Reading

Opinii

Transparență cu program scurt: cum îți închide ușa Spitalul Județean și Consiliul Județean Brașov, chiar înainte să apuci să bați

Published

on

Știți vorba aia, „transparența e bună, dar să nu abuzăm”? Se pare că la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, cu binecuvântarea Consiliului Județean, transparența se oferă în porții mici, cu dozatorul de plastic și doar celor care știu dinainte că urmează să se servească.

Dacă dormi la ora 9 seara, ai pierdut trenul transparenței”

Iată faptele: în seara de 24 iulie 2025, la ora 21:16, se transmite către presă un mesaj pe Whatsapp referitor la proba publică din cadrul concursului pentru ocuparea funcției de manager al spitalului județean. (data de desfășurare: 28 iulie, ora 10:00). Tot acolo, vine și un termen-limită pentru exprimarea intenției jurnaliștilor de a participa la această probă publică: 25 iulie, ora 10:00 dimineața. Adică… vreo 13 ore, în care mulți oameni normali la cap mai și dorm!

Cu alte cuvinte, dacă n-ai deschis aplicația la cafeaua de noapte” și n-ai reacționat instantaneu dimineața, ai ratat trenul. Și nu orice tren, ci tocmai cel al monitorizării publice a unui concurs care decide cine conduce cel mai mare spital din județ.

Da, da, un concurs public care anterior s-a finalizat cu note hilare, iar candidatul a rămas în continuare în funcție!

Am transmis intenția mea pe email. Însă a doua zi, la 10.30…

30 de minute de întârziere au fost suficiente pentru Comisia de Concurs ca să decidă că „nu se confirmă participarea”. Totul împachetat într-un răspuns frumos și oficial, cu antetul Consiliului Județean și al SPitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, cu număr de înregistrare. Dar evident, nesemnat de o persoană, ci de „comisia de concurs”.

Și uite așa, o dată în plus, am realizat că la Consiliul Județean Brașov și la SCJU, atât de mare e grija față de „regulile jocului”, încât orice urmă de flexibilitate sau bun simț dispare în fața unui ceas care ticăie pe ritm administrativ.

Legea 544/2001: Ca de obicei, o broșură decorativă

În teorie, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public ne promite marea cu sarea. Ne vorbește despre transparență decizională, despre accesul la procese publice, despre o administrație care răspunde, explică, justifică. În practică, la Brașov, legea e respectată după modelul „doar litera, nu și spiritul” – după cum ne avantajează.

Sigur, anunțul Comisiei de concurs a fost trimis. Termenul a fost trecut acolo, printre alte date. Deci totul e legal. Corect?

Perfect legal. Dar absolut netransparent!

Pentru că spiritul legii spune altceva: că autoritățile trebuie să faciliteze, nu să blocheze. Că trebuie să fie deschise, nu criptice. Că administrația publică lucrează în interesul cetățeanului, nu în interesul celor care preferă liniștea concursurilor desfășurate fără public deranjant.

Instituțiile publice și „transparența mimată”

Cazul acesta este doar o mostră — dar una grăitoare — a modului în care transparența e tratată de unele instituții publice ca o obligație enervantă, pe care o îndeplinești strict formal. Trimiți un email seara târziu, setezi un termen greu de atins și apoi spui, cu aerul unui funcționar impecabil: „Ne pare rău, dar nu v-ați încadrat”.

Așa e probabil și cu concursurile: se organizează, dar nu pentru că s-ar dori competiție reală sau vreo monitorizare din partea presei. Se organizează pentru că… așa cere legea (A se vedea concursul pentru noua conducere de la Compania Apa?).

Iar dacă vine vreun curios să întrebe prea multe sau să vrea să participe? Ghinion! A întârziat. Cu 30 de minute. 30 de minute care, ne întrebăm, ar fi afectat în mod real concursul? Evident că nu!

Când faci eforturi reale să eviți supravegherea publică, nu mai poți pretinde că respecți principiile transparenței. Poți doar să joci un teatru birocratic în care decorul e legal, dar spectacolul e o farsă. În această farsă, publicul nu e invitat, ci tolerat — și doar dacă trimite mailul la timp.

Și nu, nu e suficient să trimiți un anunț la 9 seara și să spui apoi că presa nu a fost interesată. Asta nu e transparență reală, ci transparență bifată la mișto. E autosabotaj cu pretext legal.

Continue Reading

Trending