Politica
Lecție de transparență a unui deputat de Brașov: El a arătat de câţi bani dispun de fapt parlamentarii, pe langă salariu şi ce a făcut cu ei
Deputatul USR Tudor Benga a prezentat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, un raport anual al veniturilor sale în calitate de parlamentar. Deputatul de Brașov spune că salariul său net lunar este de 10.951 lei, la care se adaugă diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament – câte 261 lei/zi. Anul trecut, în pandemie însă, Benga susține că a lucrat mai mult online, așa că nu a încasat diurne.
“Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia, iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar”, a precizat deputatul de Brașov, Tudor Benga.
De asemenea, Benga a mai afirmat că, pe lângă indemnizaţie şi diurnă, mai încasează “suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar”.
“Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite ‘declaraţii pe proprie răspundere’ cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii”, a adăugat el.
Pe această cale, BrașovMetropolitan îi provoacă și pe alți parlamentari de Brașov să prezinte deschis veniturile pe care le-au obținut anul trecut din activitatea de la Parlament și modul în care au cheltuit sumele pentru birourile de deputați/senator.
Redăm textul integral al postării deputatului Tudor Benga:
Revin astăzi cu partea financiară a raportului meu anual de activitate. Ceva mai repede decât vă spuneam ieri, fiindcă se adună deja multe subiecte de interes public încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare, şi vreau să avem spaţiu să le discutăm aici în zilele următoare. Partea financiară a raportului conţine două componente: veniturile mele în calitate de deputat, respectiv veniturile şi cheltuielile cabinetului meu parlamentar.
Aşa cum vă spuneam şi ieri în prima parte a raportului, găsiţi pe site-ul meu tudorbenga.ro în secţiunea Activitate Parlamentară şi rapoartele de activitate aferentă anilor din mandatul 2016-2020. Şi acestea au la rândul lor secţiuni financiare, şi, în particular în cele din primii doi ani, 2017 şi 2018, am explicat pe larg fiecare componentă astfel încât să înţelegeţi mai clar cum funcţionează circuitele financiare ale parlamentarilor. De-a lungul timpului am mai avut şi alte intervenţii publice vis a vis de anumite „cutume” financiare de prin Parlament, unii dintre voi poate vi le amintiţi, cert este că efortul de transparentizare al instituţiei încă e work in progress şi de aceea poate fi util să aveţi şi informaţia contextuală de mai sus la îndemână.
Trecând aşadar la cifre încep cu veniturile mele ca deputat simplu, fără funcţii de conducere prin comisii sau alte bri-briz-uri. Salariul meu net lunar, indemnizaţia, cum se numeşte ea în limbaj oficial, este de 10.951 RON. La această sumă se mai pot adăuga lunar o serie de diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament. Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar.
Pe lângă indemnizaţie şi diurnă mai sunt două sume pe care le încasez tot în nume propriu dar care au fiecare o destinaţie cât se poate de clară. Pe de o parte suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar. Cea de cazare o consum integral pe chiria locuinţei mele de serviciu şi utilităţile aferente (am un apartament mobilat închiriat în zona centrală a Bucureştiului). Cea de transport acoperă deplasările mele prin circumscripţie şi deşi are o variaţie sezonieră mai largă decât cea de cazare o consum în linii mari şi pe aceea pe atribuţiile de serviciu. Naveta propriu zisă între Braşov şi Bucureşti e în general acoperită separat dat fiind că o fac preponderent cu trenul.
Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite „declaraţii pe proprie răspundere” cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii. Aceste categorii sunt după cum urmează:
“furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere.”
Acum, faptul că suma forfetară pentru cabinet are un plafon maxim nu înseamnă neapărat că trebuie şi luată toată. Eu personal nu am luat în nici unul din cei cinci ani de când sunt parlamentar întreaga sumă forfetară, lăsând anual necheltuiţi oriunde între circa 10.000 de lei şi circa 25.000 de lei. În 2021 propriu zis am cheltuit în medie cam 27.000 lei lunar. Din aceşti 27.000 de lei undeva între 18.000 şi 19.000 de lei lunar se duc pe cheltuielile salariale totale ale echipei mele, pe care v-o detaliez mai jos. Circa 4-5.000 lei pe lună s-au dus pe chiriile, utilităţile şi întreţinerea celor zece birouri parlamentare pe care le am deschise în judeţul Braşov. Unul dintre ele, cel principal din centrul Braşovului, pe care se duce cam jumătate din sumă, şi alte 9 răspândite prin localităţile din judeţ, închiriate împreună cu ceilalţi trei parlamentari USR din judeţ (lista lor completă o puteţi găsi pe pagina mea de parlamentar de pe cdep.ro).
Mai rămân aşadar circa 3-5.000 de lei lunar pe care îi iau şi eu „pe declaraţie”. Suma poate fi propriu zis mai mare sau mai mică de atât în funcţie de lună fiindcă nu toate facturile apucă să se emită în aceeaşi lună calendaristică, sau mai uit şi eu să fac plăţile în timp util, pe scurt lucrurile nu sunt identice lună de lună. Pe ce cheltuie cabinetului meu parlamentar aceşti 3-5.000 de lei? Păi în esenţă pe lucrurile listate acolo: consumabile, protocol, transportul în circumscripţie al echipei cabinetului, diverse acareturi de birou sau întreţinere. Nu vă ascund că există regulat sau ocazional şi o categorie de cheltuieli ale cabinetului care sunt foarte greu decontabile din cauza birocraţiei de la Parlament. În particular software sau orice lucru cu plata cu cardul în afara ţării precum abonament de Zoom, G-Drive-ul cabinetului, Illustrator pentru grafică, abonamente la reviste de specialitate din străinătate etc.
Echipa cabinetului este formată din 6 oameni după cum urmează: un om full-time şi cinci part-time. Cel full-time este în rol administrativ la Braşov. Dintre ceilalţi cinci doi sunt cu expertiză juridică, unul la Braşov unul la Bucureşti, şi mă ajută cu tot ceea ce ţine atât de procesul legislativ cât şi de interacţiunea cu autorităţile locale, inclusiv consultanţa legală pe care o acordăm ocazional cetăţenilor, iar cel de la Braşov inclusiv cu munca generală de coordonare. Alţi doi sunt oameni de comunicare care mă ajută cu documentare, grafică, social media, monitorizare presă etc. În fine, ultimul dar nici pe departe cel din urmă, un om este expert pe infrastructură şi mă ajută cu tot ceea ce ţine de monitorizarea proiectelor de infrastructură ale Braşovului. Nu le dau numele fiindcă au mai toţi şi alte job-uri şi nu-i ajută neapărat să se ştie că lucrează cu un parlamentar USR, însă le sunt extrem de recunoscător şi n-aş putea face nimic din ceea ce fac fără efortul şi dedicaţia lor.
Cam asta e în linii mari ce fac eu cu banii publici primiţi din taxele şi impozitele voastre. Ştiu că au existat numeroase discuţiile în spaţiul public privind sumele astronomice pe care le încasează parlamentarii. Nu ştiu alţii ce fac, dar eu fac fix ce v-am explicat mai sus şi bag în buzunar propriu doar ceea ce primesc ca remuneraţie propriu-zisă, respectiv indemnizaţia lunară şi diurnele. Iar dacă vă doriţi o cheie externă de control faţă de ceea ce vă zic eu, vă ataşez mai jos documentarea foarte laborioasă făcută în toamnă de fostul nostru coleg Cornel Zainea. Documentare cu cifrele oficiale cerute de el de la Camera Deputaţilor şi care confirmă că am fost în prima jumătate a anului 2021 în top trei cei mai riguroşi deputaţi USR în sensul că suma luată de mine „pe declaraţie”, adică fără acte justificative, a fost printre cele mai mici din întreg Parlamentul.
Mno, cam asta a fost raportul meu de activitate pe 2021, găsiţi în cele două postări de ieri şi azi şi ce fac şi cât vă cost eu pe voi în calitate de contribuabili. Am zis din clipa în care am intrat în politică că responsabilitatea mea e să vă reprezint şi să vă dau socoteală pentru modul în care o fac şi exact asta am şi făcut, an de an. Mai departe trageţi voi fiecare propriile concluzii. Mulţumesc încă o dată şi pentru votul pe care mi l-aţi dat şi pentru răbdarea de a citi tot ce e scris aici şi ne reauzim zilele următoare cu subiectele fierbinţi ale momentului aşa cum ne-am obişnuit.
Politica
Marius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
Vicepreședintele PSD și președintele organizației județene PSD Brașov, Marius Dunca, trage un semnal de alarmă cu privire la asediul declanșat de actualul Executiv asupra autorităților locale din întreaga țară.
În contextul măsurilor care au blocat 1.500 de primării și care pun în pericol proiectele publice, Dunca subliniază că politicile de „austeritate oarbă” riscă să transforme mediul rural și mic urban în zone deșertificate economic.
„Ceea ce vedem în aceste zile nu este reformă, ci un atac direct la adresa intereselor comunităților locale. Sub pretextul unor eficientizări făcute din pix, premierul ignoră realitățile din teren. Nu poți să ceri unui primar de comună sau de oraș mic să facă miracole când îi tai finanțarea, îi blochezi investițiile și îl obligi să pună biruri insuportabile pe umerii cetățenilor doar pentru a acoperi găurile de la București. Aceasta este situația în Brașov, în întreaga regiune Centru, precum și în toată țara”, a declarat Marius Dunca.
Liderul PSD Brașov afirmă că, în acest moment de criză, singura voce care a adus echilibru și a oprit derapajele ideologice a fost cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
„În timp ce alții desenează grafice cu concedieri masive și tăieri, Sorin Grindeanu este singurul factor de stabilitate care se luptă la masa deciziilor pentru interesele primarilor noștri. PSD nu va accepta niciodată ca banii destinați drumurilor, școlilor sau rețelelor de apă din județul Brașov să fie confiscați de centru. Programe precum Anghel Saligny sau investițiile prin CNI sunt motorul economiei locale, iar blocarea lor în plină recesiune este un act de sabotaj economic”, a mai adăugat vicepreședintele PSD.
Dunca mai spune că în negocierile pentru Bugetul anului 2026, PSD va susține dreptul comunităților de a-și gestiona resursele, inclusiv posibilitatea reducerii taxelor locale pentru a sprijini cetățenii în perioade de criză. Mai mult, în vederea protejării investițiilor, niciun leu din bugetele de dezvoltare ale comunelor nu trebuie atins. Orice leu strâns la nivel local trebuie să rămână în localitate. Și nu în ultimul rând, vicepreședintele PSD întărește ideea importanței primarilor și cere respect pentru aleșii locali, întrucât ei sunt cei care răspund zilnic în fața oamenilor.
„PSD rămâne partidul oamenilor și primarilor care muncesc în teritoriu. Vom folosi toate pârghiile politice pentru a ne asigura că Bugetul pe 2026 va fi unul al construcției, nu al frânării proiectelor locale. Brașovenii merită servicii publice de calitate, iar acestea nu pot fi asigurate dacă guvernul pune lacătul pe ușile primăriilor!”, a conchis Marius Dunca.
Cotidian
Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „România are nevoie de stabilitate, investiții și solidaritate. Nu de austeritate!”
Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.
„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.
În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.
„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.
Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.
Cotidian
Așteptări din partea ministrului brașovean al Economiei: Fabrica de pulberi de la Victoria ar putea salva zona
Proiectul noii Fabrici de pulberi de la Victoria ar putea revigora întreaga zonă, susține ministrul Economiei, brașoveanul Irineu Darău. Senatorul a afirmat pentru Mediafax că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, însă impactul unității de producție asupra economiei va fi mult mai mare.
„Există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”, a declarat Darău.
Ministrul a spus că investiția ar reprezenta „salvarea zonei” Victoria.
Promisiune preluată de la Radu Miruță
Un mesaj similar a fost lansat și de Radu Miruță, în perioada în care era ministru al Economiei. Astfel, el a declarat în luna noiembrie, la Brașov, că a renegociat contractul pregătit inițial pentru a di semnat cu partenerul german, compania Rheinmetall.
„Când am venit la minister, mi se spunea că este un contract gata de semnat şi că nu se mai poate schimba nimic. Forma de atunci era dezavantajoasă pentru România şi pentru judeţul Braşov. Contractul a fost schimbat. Am adus un plus de 92 de milioane de euro pentru statul român. De asemenea, am introdus o condiţie obligatorie privind folosirea lanţului de aprovizionare local”, a spus Miruţă.
Amintim că la începutul lunii noiembrie a anului trecut, Guvernul României și compania germană Rheinmetall au semnat, la Palatul Victoria, acordul de colaborare pentru realizarea fabrică de pulberi de la Victoria.
„Rheinmetall și această cooperare vor investi prin companiile lor peste 400 de milioane de euro. Din punct de vedere civil, România va face investiții de 120 de milioane de euro. Primim ajutor din partea programelor europene: 47 de milioane dintr-un program aprobat de Bruxelles, iar Guvernul va primi bani prin Programul SAFE, de asemenea”, a declarat atunci Armin Papperger, director al Companiei Rheinmetall AG, citat de Agerpres.
Construcția fabricii de pulberi pentru muniție va începe anul viitor iar lucrările vor dura trei ani.
-
Prima Pagina3 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate3 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Investitiio zi agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Politica2 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
