Connect with us

Cotidian

Novembristul Dănuț Iacob a trecut în neființă. „Noi nu îmbătrânim”, spunea novembristul în urmă cu o lună

Published

on

Brașovul a rămas, din 8 ianuarie, fără un simbol: Dănuț Iacob, unul dintre brașovenii membru marcant al Asociației 15 Noiembrie 1987. El a fost printre brașovenii care, în 15 Noiembrie 1987, a scandat pe străzile orașului „Jos comunismul”, apoi a trecut prin beciurile Securității.

„Astăzi, 8 ianuarie 2026 prietenul nostru drag Dănuț Iacob a plecat la cele veșnice. A fost prim vicepreședinte al Asociației 15 Noiembrie 1987 Brașov, fiind iubit, stimat și respectat de toți ce care l-au cunoscut, un OM de mare omenie, un revoluționar autentic. Sincere condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să îl odihnească în liniște si pace!”, au transmis reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 Brașov.

Novembristul brașovean a fost printre muncitorii de la Fabrica de Autocamioane Brașov care au participat în 15 Noiembrie 1987 la revolta de la Brașov, continuând, poate fără să vrea, tradiția luptătorilor anticomuniști.

„Pentru libertate au existat niște sacrificii. Imediat după cel de-Al doilea Război Mondial au fost luptătorii anticomuniști din munți, au fost profesori, ingineri, doctori, care și-au sacrificat viețile, libertatea, pentru ca țara noastră să fie una liberă. A venit apoi rândul nostru, în 1987. Bunicul meu a fost în pușcărie, pentru atitudine anticomunistă. Eu i-am călcat pe urme”, a declarat Dănuț Iacob în timpul unuia dintre ultimele evenimente publice la care a participat, lansarea, la Colegiul Tehnic Transilvania Brașov, a primului „escape room” cu tematica regimului comunist.

În 15 Noiembrie 1987, Dănuț Iacob avea 19 ani, era proaspăt căsătorit și își făcea planuri de viitor. Însă, așa cum a spus el „a venit acel moment, 1987, când m-am descătușat”.

Era o perioadă plină de lipsuri, povestea Dănuț Iacob:

„Am preferat să ieșim în stradă, să ne cerem drepturile și să strigăm «Jos comunismul!», pentru că pe ei i-am găsit vinovați. Ni se inocula zi de zi că noi suntem copiii patriei, viitorul ei. Dar noi nu aveam niciun viitor”.

Ce a urmat după eliberarea Brașovului de comunism

„Revolta a durat câteva ore, pentru nu știam ce aveam de făcut. Am ocupat sediul Județenei de partid (clădirea actualei Prefecturi – n.red). De acolo am luat un telefon roșu, fără disc, despre care credeam că este mijlocul de comunicare cu Bucureștiul și am anunțat că Brașovul s-a eliberat de comunism și suntem liberi. Nu a fost chiar așa, pentru că au urmat arestările. De a doua zi, de a treia zi, majoritatea colegilor au început să fie arestați”, a spus Iacob, care a fost arestat în 18 noiembrie 1987.

A urmat supliciul novembriștilor, în care anchetatorii au folosit tot „arsenalul” de care dispuneau, de la bătăi crunte, la tortura psihică.

„Nu pot să vă spun de ce, la un moment dat, bătaia începe să îți placă. Torturile de ordin psihic sunt mult mai grele decât bătaia timp de 24 de ore. Tot ce s-a petrecut în arestul de la Brașov și București este greu de povestit. Aud acum că se spune «Înainte era mai bine». În momentul în care ți se spune «Ești o cantitate neglijabilă, iar eu pot să fac ce vreau cu tine»… Așa au făcut. Am fost luat. Am stat într-un simulacru de celulă. La un moment dat s-a aruncat cu un lighean de sânge pe jos. A fost deschisă o vizetă din care a apărut o mitralieră. În acel moment singurul lucru important este legătura dintre tine și Dumnezeu. M-am pus în genunchi și am spus câteva cuvinte dintr-o rugăciune. A fost o simulare prin care anchetatorii au vrut să ne demonstreze ce pot face cu noi. Am colegi care nu au mai apucat să povestească acum despre acea perioadă. Unul a făcut diabet galopant și a murit. L-am găsit în cameră, anina. Se spânzurase, dar nu avea greutatea necesară. Mulți dintre colegii mei nu mai sunt. Noi nu îmbătrânim. Nu am colegi care să ajungă la 70 de ani. Ne «curățăm repede». Nu a fost ușor pentru noi”, a continuat Iacob.

Un român ca oricare altul: a rămas șomer și a plecat în Spania

După anul 1990, când industria brașoveană a intrat în colaps, Dănuț Iacob a rămas șomer. Ca mulți alți români, a plecat în Spania.

„Am muncit la betoane. Mi-am făcut o firmă în Spania, pentru că în România nu am avut posibilitatea. Am ajuns la 600 de angajați în Spania, cei mai mulți dintre ei români. Am făcut apoi o firmă în Brașov, iar copilul meu este acum manager. L-am încurajat să studieze. Noi, după anul 1990 am înființat Academia Civică și Alianța Civică, pentru că, noi, ca muncitori eram bătuți în cap. Nu știam ce să facem. Am strâns toată flora și fauna intelectualității românești și am luptat și am militat în piețele libere. Luam roșii în cap, ouă…”, a mai povestit Dănuț Iacob.

Fiind un foarte bun povestitor, Dănuț Iacob a participat la numeroase evenimente publice în care le-a povestit tinerilor despre revolta din 1987. De fiecare dată, el le-a transmis tinerilor să fie mândri ce istoria acestei țări, de curajul luptătorilor anticomuniști.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Trending