Cotidian
Pensiile speciale ale judecătorilor CCR ne costă peste jumătate de milion de euro. Veniturile li s-au majorat printr-un artificiu
Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună).
În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale, iar sentinţa e previzibilă.
Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar.
Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD cumulată cu creşterea artificială a salariului brut – prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, o decizie care s-a dovedit a fi doar o scamatorie pentru românii de rând, dar încă o sursă de bani pentru cei privilegiaţi.
Declaraţiile de avere pe 2019 publicate luna trecută de judecătorii CCR arată creşteri exorbitante ale veniturilor în general şi ale pensiilor speciale în mod particular. Aşadar, sursa de venit e bugetul de stat. În mod paradoxal, cel mai mult au avut de câştigat politrucii – magistraţii care înainte de a ajunge la Curte au fost înregimentaţi politic, fără a face carieră în sistemul de drept. (mai multe detalii AICI)
Spre exemplu, pensia specială încasată de Valer Dorneanu a crescut cu 2.200 de euro lunar. Dorneanu a fost parlamentar PSD în două rânduri şi tot PSD l-a trimis la Curte în 2013. Marian Enache, alt magistrat care înainte de CCR a fost parlamnetar PSD şi UNPR timp de trei mandate, a primit o pensie specială mai mare cu 3.000 de euro lunar. Attila Varga, magistrat sprijinit de UDMR, care a primit o pensie specială majorată cu 5.500 de euro lunar.
Ce venituri au membrii CCR:
Valer Dorneanu încasează de la stat două pensii speciale (una de magistrat şi una de fost parlamentar PSD), pensia normală, precum şi salariul de judecător CCR. Acesta primeşte şi o leafă de la Universitatea Nicolae Titulescu. În total, Valer Dorneanu este remunerat lunar cu 83.000 de lei (peste 17.000 de euro). În 2018, acesta încasa 64.000 de lei (peste 13.300 de euro). Pensia specială însumează 7.900 de euro, cu 2.200 de euro mai mult faţă de anul trecut.
Marian Enache are la rândul său trei pensii şi un salariu. Potrivit declaraţiei de avere, acesta a primit anul trecut din pensia specială de la CCR 497.500 de lei, cu 176.000 de lei mai mult faţă de 2018. Practic, pensia specială a acestuia a crescut cu 3.000 de euro pe lună. În total, cu tot cu salariu, fostul parlamentar a primit lunar suma de 74.000 de lei (15.300 de euro). În anul precedent, acesta primea lunar 61.000 de lei (12.600 de euro).
Attila Varga a primit anul trecut o pensie specială în valoare de aproximativ 410.000 lei, o creştere masivă faţă de cei 100.000 de lei trecuţi în declaraţia de avere anterioară. Practic, pensia specială a lui Varga a crescut de la un an la altul cu aproape 5.500 de euro pe lună. Pe lângă această sumă Varga a mai primit un salariu de la CCR de 308.000 de lei, la care se adaugă 41.000 de lei din salariul de conferenţiar universitar. Astfel, acesta a primit lunar 63.250 de lei (13.076 de euro), aproape dublu faţă de 2018, atunci când primea lunar 35.280 de lei (7.200 de euro).
Mona Pivniceru a primit în 2019 de la CCR un salariu de aproape 290.000 de lei, la care se mai adaugă diferenţe salariale de 100.000 de lei şi banii cuveniti ca drepturi de proprietate intelectuală pentru cărţile publicate – 1.160 lei. Pivniceru a beneficiat de o pensie specială de 389.000 de lei, care a crescut doar cu 75 de euro pe lună, de la 384.650 de lei cât a primit în 2018. Per total, aceasta a încasat lunar 65.000 de lei (13.440 de euro), spre deosebire de 2018, atunci când a primit lunar din aceleaşi surse 57.000 de lei pe lună (11.800 de euro).
Livia Stanciu a încasat în 2019 din pensiile speciale şi restanţe salariale aceeaşi sumă ca şi în 2018, mai exact 450.000 de lei. Cu toate astea, Stanciu a primit o mărire de salariu. Dacă în 2018 aceasta a avut 284.000 de lei, un an mai târziu cumula 315.500 de lei. Per total, judecătorul a primit lunar în 2019 aproximativ 66.610 de lei (13.700 de euro), la această sumă adăugându-se şi diferenţe financiare restante de la ÎCCJ şi CSM, o sumă aproape identică cu cea încasată în 2018.
Daniel Morar a primit în 2018 o pensie specială de 350.000 de lei, care a crescut un an mai târziu la 360.000 de lei. La acest venit se mai adaugă salariul de la CCR şi diferenţele salariale de la DNA, care însumează 380.000 de lei, o creştere substanţială faţă de cei aproape 290.000 de lei primiţi în 2018 din aceleaşi surse. Per total, fostul şef DNA a primit anul trecut 61.500 de lei pe lună (12.714 de euro).
Constantin Deliorga a intrat relativ recent în rândul pensionarilor de lux după ce anul trecut a fost numit la CCR de PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea. Magistratul Deliorga a fost judecător la Curtea de Apel Constanţa şi a ieşit la pensie în vara anului trecut, imediat după ce a fost numit la CCR. Acesta a primit anul trecut de la CCR şi de la Curtea de Apel Constanţa un salariu cumulat de 289.200 de lei. La aceşti bani se adaugă şi lunile de pensie specială prinse după ce a ajuns la Curte, însumând 144.700 de lei. În total, acesta a primit lunar 36.158 de lei (7.500 de euro).
Simina Tănăsescu este unul dintre cei doi judecători care nu sunt abonaţi la banii statului din pensii speciale. Potrivit declaraţiei de avere, fostul consilier prezidenţial a primit de la CCR un salariu de 161.000 de lei. La această sumă se mai adaugă salariul de profesor universitar de la Universitatea Bucureşti, drepturi de proprietate intelectuală şi investiţii ce însumează 190.000 de lei. Tănăsescu a avut în 2019 venituri de aproximativ 29.000 de lei (6.000 de euro).
Gheorghe Stan nu este nici el pensionar special încă. A primit anul trecut de la CCR un salariu de 152.000 de lei, la care se adaugă venituri provenite de la Inspecţia Judiciară, care se ridică la aproape 350.000 de lei. Astfel, Stan a avut în 2019 venituri lunare de 41.750 de lei (8.600 de euro).
Cotidian
FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.
Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.
„Indexarea nu este un gest de generozitate”
Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.
Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.
Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.
Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă
Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.
Ultimatum de 30 de zile
În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.
Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.
Cotidian
Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM
După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.
Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.
„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.
De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.
„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.
Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.
ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații
De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.
„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.
Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.
Cotidian
FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.
Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.
„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.
Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare
Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.
-
Prima Pagina2 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Sănătate2 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Prima Pagina3 zile agoTragere la sorți Cupa României! Kids Tâmpa, față în față cu elita fotbalului feminin românesc!
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Stiri Brasov4 zile agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
