Connect with us

Cotidian

Președinții curților de apel condamnă discursul lui Bolojan împotriva judecătorilor: este bazat „pe manipulare și dezinformare”

Published

on

Președinții curților de apel condamnă ”ferm” discursul public susținut, bazat ”pe manipulare și dezinformare”, îndreptat împotriva judecătorilor, arătând că o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, care ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, a fost înlocuită de un demers ”politicianist, populist și extrem de nociv”.

Potrivit unui comunicat de presă semnat de 16 judecători, președinți ai curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș și al Curții Militare de Apel, aceștia atrag atenția asupra consecințelor nocive ale unui astfel de discurs asupra dreptului cetățenilor la un proces echitabil.

„Președinții curților de apel din România atrag atenția asupra faptului că o dezbatere vizând statutului judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent și responsabil, pentru a prezerva independența justiției și, implicit, dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil. Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eșecurile administrative și legislative ale Guvernului și Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiție slabă și dependentă de executiv. O astfel de justiție va fi, în final, incapabilă să protejeze cetățenii contra potențialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile și libertățile fundamentale. Președinții curților de apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist și extrem de nociv, prin consecințe asupra justiției, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare și un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților’, arată sursa citată.

În acest context, sunt prezentate informații despre care președinții curților de apel spun că sunt ‘vădit eronate’.

Vârsta medie de pensionare în magistratură nu este 48 de ani, atrag atenția judecătorii

Ei atrag atenția că vârsta de pensionare medie în magistratură nu este 48 de ani și spun că afirmația făcută în acest sens de către premierul Ilie Bolojan este contrazisă de date obiective.

Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că:

„Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani’. Această afirmație este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcția de președinte interimar al României a semnat 37 de decrete de pensionare pentru judecători, dintre care doar 4 judecători ce aveau vârsta între 48-49 de ani. Cu siguranță 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînțeles ușurința cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmații, preluate și răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistrații depășește 50 de ani – pentru majoritatea -, magistrații fiind eliberați din funcție prin pensionare și la 62 de ani sau chiar la 67 de ani”, se precizează în comunicat.

Conform comunicatului transmis de președinții curților de apel, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.

”Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraților a crescut la 60 de ani: ‘Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării’. Ca atare, vârsta minimă de pensionare crește deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituțională, după consultările avute nu doar cu magistrații, ci și cu reprezentanții Comisiei Europene”, se arată în document.

Președinții curților de apel din România subliniază că această lege a fost trecută prin filtrul Curții Constituționale și a fost acceptată de către Comisia Europeană, iar reluarea acestei teme, ”mai ales în cheia politică agresivă și manipulatoare”, are efecte ”dezastruoase” asupra funcționării instanțelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcție a unor judecători cu mare experiență, ‘cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraților’.

Salarizarea magistraților este similară altor categorii bugetare, mai susțin magistrații

”În realitate, indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât este auditor de justiție la Institutul național al Magistraturii, crescând apoi după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv, după admiterea la un examen extrem de complex – 11.900 lei, judecător tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător Înalta Curte de Casație și Justiție (vechime minim 18 ani, selecție extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. Or, acest tip de venituri se regăsește în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat”, se arată în comunicat.

Potrivit aceleiași surse, judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât și al personalului auxiliar, în condițiile unei creșteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilități legislative excesive.

Astfel, datele prezentate arată că încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecătorii, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel și 619 dosare la nivelul Înaltei Curți de Casației și Justiției.

Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată și până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operațiuni, iar un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este ”absolut insuficient”, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare, care nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, explică sursa citată.

”Volumul de muncă al unui judecător român depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare. Or, creșterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene. În ceea ce privește condițiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanțe au relevat prezența a numeroși factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni și iritanți ai sistemului respirator, alături de alte condiții de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupațional, volumului mare de muncă, caracterului activității judecătorești și fenomenului de izolare socială inerent funcției”, spun președinții curților de apel.

De asemenea, ei punctează că încrederea în justiție nu este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.

”Una din cele mai des rostogolite afirmații false se referă la încrederea în justiție, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale. Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepția asupra independenței justiției era bună și foarte bună pentru 52% din populația generală și pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite și a campaniei publice îndreptate împotriva magistraților, la 44% pentru populația generală și 51% pentru companii, rămânând, chiar și în aceste condiții, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferența politicului și a guvernului în justiție este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru”, se mai arată în comunicatul de presă.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending