Connect with us

Stiri Brasov

România își propune să vaccineze cam 70% din populație împotriva COVID, în primele 6 luni ale campaniei de imunizare

Published

on

Preşedintele Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV) Valeriu Gheorghiţă a declarat vineri că, în cadrul vaccinării anti-COVID-19, obiectivul este ca în primele şase luni să fie imunizate peste 13 milioane de persoane, ceea ce duce la perspectiva atingerii unei imunizări a populaţiei generale în proporţie de 65-70%.

„Aşa cum a fost recomandat la nivelul UE şi de către OMS a fost elaborat un cadru strategic de organizare a activităţilor de vaccinare împotriva COVID-19, cadru care a stat la baza elaborării Strategiei de vaccinare în România. Fiecare ţară, plecând de la un cadru strategic general, şi-a dezvoltat propria strategie care să se plieze pe condiţiile demografice şi să se asigure toate condiţiile de păstrare a siguranţei şi eficacităţii vaccinului. Campania de vaccinare este în deplin acord cu toate recomandările UE, avem datoria să derulăm o activitate de informare şi comunicare foarte onestă pentru ca fiecare persoană să aibă toate informaţiile necesare pentru a decide dacă se va vaccina sau nu se va vaccina. Încredea se câştigă şi nu se impune. De aceea toate activităţile de comunicare vor sta la baza creşterii încrederii. Vaccinul în momentul de faţă este în curs de elaborare a avizului pentru punere pe piaţă condiţionată la nivelul Agenţiei Europeană a Medicamentului. Vorbim de Pfizer şi Moderna. Vaccinarea este voluntară şi nu este obligatorie. Vaccinarea e un drept al fiecărei persoane şi nu o obligaţie şi în România se vor folosi doar vaccinurile autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului şi va îndeplini toare condiţiile de siguranţă şi eficacitate, aşa cum au fost stabilite în protocoale”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, la prezentarea Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România într-o conferinţă de presă.

Gheorghiță a adăugat că „vaccinurile sunt supuse celor mai stricte reglementări pentru că sunt adresate populaţiei sănătoase, au rolul de prevenire a unor boli contagioase şi ele trebuie să facă dovada eficacităţii, pentru că acesta e rolul final al unui vaccin”.

Referitor la strategia de vaccinare, ea cuprinde 3 etape – vaccinarea personalului medical, apoi a persoanelor aflate în categorie de risc şi ulterior a populaţiei generale.

„În ceea ce priveşte strategia vaccinării împotriva COVID în România sunt prezentate câteva principii generale şi trei etape principale. Prima destinată tuturor lucrătorilor din sistemul medical şi cei din asistenţa socială. În etapa a doua este vaccinarea categoriilor de risc, persoane peste 65 de ani, respectiv persoane cu boli cronice, indiferent de vârsta acestora. Ultima etapă a vaccinării va fi pentru popuţia general. În etapa a doua va fi vaccinarea şi celor din infrastructura critică a statului. Criteriile epidemiologice ţin de rata de infectare şi criteriile medicale, persoanele care pot dezvolta forme severe şi persoane care se asociază, din păcate, cu risc de deces. Un alt element important e cel care stă la baza infrastructurii critice. Un alt lucru important e legat de lanţul de distribuţie şi de stocare. Organizarea campaniei e diferită de programele naţionale de vaccinare, pentru că ne dorim o activitare cât se poate de intensă, o activitate care să ne permită o vaccinare de circa 65-70%. Pentru acest lucru s-a stabilit un centru de stocare central – Institutul Cantacuzino de la nivelul căruia se vor distribui mare parte a vaccinurilor la centrele regionale din ţară Spitalul Militar din Timişoară, Cluj, Braşov, Constanţa şi Craiova şi de la nivelul lor se va distribui descentralizat către alte unităţi medicale”, a explicat Gheorghiţă.

Acesta a mai spus că vor fi mai multe tipuri de centre de vaccinare, în cadrul unităţilor medicale, în afara acestora, dar şi unele de tip drive-thourgh.

„Condiţiile de stocare pentru vaccin sunt speciale de minus 70 sau 80 de grade. Centre de vaccinare vor fi înfiinţate la anumite unităţi medicale, în funcţie de numărul lucrătorilor în sistemul de sănătate din judeţul respectiv. Vorbim şi de centre de vaccinare în afara unităţilor medicale, ele sunt estimate la 900 de centre la nivel naţional, care vor asigura circa 5.000 persoane pe lună în fiecare centru. În primele 6 luni vom imuniza peste 13 milioane de persoane, fapt care ne creează perspectiva atingerii imunizării populaţiei generale de 65-70%. Vor fi şi caravane mobile care vor asigura vaccinarea persoanelor cu un acces limitat de vaccinare cum sunt cei din cămine, precum şi altă populaţie din anumite localităţi, unde deplasarea se face cu dificultate. Centre de tip Drive-Through organizate în marile aglomerări urbane şi care deserveasc populaţia tânără, sănătoasă. Acesta spaţii vor fi identificate în care pot fi avizate aceste centre de vaccinare. Ideea de a asigura un flux cât se poate de mare de persoane pentru a putea asigura vaccinarea unui număr mare de persoane, pentru a ajunge la limitarea substanţială a răspândirii virusului pe teritoriului României”, a precizat Gheorghiţă.

El a vorbit şi de înfiinţarea unui Registru pentru persoanele care vor fi vaccinate, cu respectarea confidenţialităţii datelor. 

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Fapt divers

Accident grav în sensul giratoriu de la Gară! Intervenție a echipajului de descarcerare al ISU Brașov

Published

on

Un accident grav a avut loc în această dimineață, în sensul giratoriu de la Gara CFR Brașov, unul dintre cele mai circulate noduri rutiere din oraș. Mai multe echipaje de intervenție au fost mobilizate de urgență, iar traficul în zonă se desfășoară cu dificultate.

Potrivit primelor informații, în accident au fost implicate mai multe autovehicule, impactul fiind suficient de puternic încât să fie nevoie de intervenția echipajului de descarcerare al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brașov. O autospecială a fost trimisă la fața locului pentru a sprijini operațiunile de salvare.

În paralel, polițiștii rutieri au intervenit pentru dirijarea circulației și efectuarea cercetărilor. Traficul este îngreunat, la primele ore ale dimineții, în special pe direcțiile spre Bulevardul Victoriei și Bulevardul Gării, unde se circulă alternativ, sub supravegherea agenților.

Oamenii legii au demarat deja verificările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii accidentului. Având în vedere că zona Gării CFR reprezintă un punct strategic pentru circulația din Brașov, șoferii sunt sfătuiți să evite perimetrul în următoarea oră și să folosească rute alternative, precum strada 13 Decembrie sau strada Hărmanului.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Trending