Connect with us

Stiri Brasov

Sănătatea în programele de guvernare: PNL promite investiții masive, PSD vrea dezvoltarea rețelei de centre comunitare, iar USR plănuiește liberalizarea sistemului de asigurări de sănătate

Published

on

Toate cele trei partide, PNL, PSD și USR-PLUS, au alocat spațiu generos domeniului sănătății, în programele lor de guvernare. PNL promite creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB, investiții masive și o amplă reformă, PSD vine și el cu promisiunea alocării suplimentare câte 0,5% din PIB pe an pentru sănătate, în fiecare an, și promovează conceptul de sănătate publică comunitară, iar USR vrea să liberalizeze sistemul de asigurări de sănătate, să nu mai existe doar CNAS. (O analiză Hotnews.ro)

PNL și PSD tratează separat și problema pandemiei cu coronavirus. USR nu dedică pagini speciale pentru acest subiect. PNL și PSD prezintă cifre legate de finanțările publice și ponderea lor în PIB. În schimb, USR evită estimările legate de bani. 

Toate cele trei partide promit extinderea și îmbunătățirea serviciilor medicale, construirea de spitale regionale, modernizarea actualelor spitale, programe de sănătate publică, programe de screening, accesarea de fonduri europene pentru investiții etc. 

PNL promite cel mare program de dotare al spitalelor publice, cu fonduri europene de 1,3 miliarde euro, PSD vrea rețea națională de centre medicale comunitare, iar USR promite și el construcția de centre comunitare. 

Promisiunile PNL, pe scurt
  • Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
  • Utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 în valoare de peste 4,6 mld. Euro.
  • Finalizarea celui mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, derulat în 2020 prin POIM, cu 297 de proiecte în valoare de 1,3 mld. Euro;
  • Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursă alternativă de finanțare;
  • Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare pentru păstrarea lor în țară;
  • Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie cu o creștere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) la 10% până în anul 2024;
  • Încurajarea prevenției în sănătate prin campanii de informare a vaccinării și aprovizionarea sistemului sanitar cu vaccinuri;
  • Extinderea programelor naţionale de screening și finanțarea acestora cu fonduri de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă;
  • Înființarea agenției e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din sistemul de sănătate;
  • Optimizarea Dosarului Electronic de Sănătate și extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei.

Reformarea administrativă a sistemului de sănătate. Una din prioritățile noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătății. Modernizarea sistemului de sănătate implică și reorganizarea instituțiilor publice din domeniu. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin reorganizarea Ministerului Sănătății.

Reforma marilor sisteme publice și modernizarea statului
 

a) Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății;
b) Investiții de cel puțin 1,8 miliarde Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiții în infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților oncologici, creșterea accesului la servicii publice de sănătate de înaltă calitate și îmbunătățirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiții în infrastructura spitalelor județene de urgență, a spitalelor de urgență, a spitalelor clinice, a spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie și geriatrie, îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate pacienților diagnosticați cu tuberculoză, prin investiții în infrastructura unităților spitalicești de pneumoftiziologie și asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluțiilor de digitalizare în sistemul de sănătate. Pentru domeniul sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în vedere investiții în 10 unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ.
c) Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate, prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament;
d) Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe;
e) Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea acestora.  

Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală:

  • 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;
  • 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
  • 110 spitale orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
  • 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
  • Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;
  • Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de1.250.933.000 lei pentru perioada 2021-2024;
  • Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arși (Timișoara,Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin, etc.);
  • Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare estimată de 1,3 miliarde de Euro.


Promisiunile PSD
 
 

PSD accentuează măsurile de combatere a pandemiei. Câteva dintre ele

  • Testarea tuturor indivizilor, indiferent de simptome, în locurile cu incidență ridicată
  • Dezvoltarea unei aplicații informatice care să permită oricui să beneficieze de testare, la nevoie, în cazul în care consideră că este la risc de infecție
  • Creșterea capacității de testare, în condiții de control al calității, prin crearea de centre regionale de training și supervizare, în parteneriat cu instituțiile de învățământ medical superior și cu Institutul Cantacuzino
  • Încurajarea producției de medicamente autohtone și de dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea și tratamentul COVID-19
  • Restructurarea urgentă a Direcțiilor de Sănătate Publică prin constituirea structurii operative de intervenție în sănătatea publică, coordonată de Institutului Național de Sănătate Publică
  • Reprofesionalizarea sănătății publice și eliminarea modului de a lua decizii bazate pe interesele politice care nu sunt întemeiate pe recomandările expertilor medicali și cele ale OMS și ECDC
  • Reorganizarea spitalelor generale; amenajarea de circuite dedicate și paturi pentru pacienții COVID-19, inclusiv pentru terapie intensiva

Cum vrea PSD să reformeze sistemul de sănătate

Rețea națională de centre medicale comunitare.
Scop: Acces rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară.
Număr centre: 800
Cost: 500.000 euro/centru
Număr beneficiari: 6-8 milioane

 

Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate, spune PSD.

Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate

Scop: creșterea accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici si din localitățile rurale, la servicii medicale de specialitate, acces la un pachet de investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe, inclusiv telemedicină
Număr centre: 200
Cost: 2 mil. euro/centru

Centre unice de programare a pacienților (CUPP)
Scop: acces rapid și civilizat al pacienților la servicii medicale ambulatorii de specialitate
Număr centre: similar centrelor ambulatorii de specialitate
Cost: 100.000 euro/CUPP
Actualele ambulatorii de specialitate (circa 150) vor fi integrate în rețeaua națională.

Spitale publice la standarde europene

Dezvoltarea în spitale a laboratoarelor de diagnostic microbiologic, a serviciilor de epidemiologie și de igiena spitalicească. Prescrierea prudentă a antibioticelor în spital prin încadrarea de medici specialiști de boli infecțioase și instruirea periodică a personalului medical

Rețeaua națională de spitale regionale

Scop:asigurarea de servicii medicale pentru pacienții din regiunea pe care o deservesc; coordonatori regionali al pregătirii medicilor și asistenților medicali, împreună cu universitățile de medicină din aria de competență.

Centre de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu

Scop:asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât si socială, acces facil la servicii medicale paliative în toate județele

Accesul la medicamente esențiale

Compensarea medicamentelor și vaccinurilor și tratamente gratuit pentru pacienții incluși în programele naționale prin reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice

Pe partea de finanțare, PSD promite alocare suplimentară a minim 0,5% din PIB pentru domeniul sănătății, în fiecare an, până în 2024. Aproape 60 miliarde de euro va fi bugetul total destinat Sănătății pentru perioada 2021-2024.


Promisiunile USR

Liberalizarea sistemului de asigurări de sănătate, acesta să nu mai fie gestionat doar de CNAS. Încurajarea concurenței în sistemul de sănătate astfel încât toți românii să aibă dreptul de a alege în ceea ce privește serviciile și asigurările de sănătate și să beneficieze de sprijinul financiar al statului prin care să poată face efectiv această alegere. Adică, cetățenii să aibă dreptul să direcționeze o parte din ele către un asigurator pe care și-l aleg, pe modelul Pilonului 2 de pensii. USR spune că va acționa în două planuri. Primul referitor la funcționarea în sine a CNAS, care trebuie depolitizat, profesionalizat și condus mai bine. Al doilea referitor la piața asigurărilor de sănătate, unde românii să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență. Statul își menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS. Va fi încurajată apariția de noi furnizori de servicii medicale și creșterea calității acestora.

Alte promisiuni

  • Modernizarea spitalelor, construcția de spitale noi și a unei infrastructuri sanitare moderne, prin investirea a 1 miliard de euro următorii patru ani. Finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova). Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.
  • Construcția de centre comunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii.
  • Înființarea unui centru de permanență în imediata vecinătate a Unităților de Primiri Urgențe, astfel încât timpii de așteptare la UPU să scadă semnificativ.
  • Medici de familie în toate comunele și asistenți medicali în toate satele din țară până în 2024, dublarea performanței programelor naționale de prevenție, recompensarea persoanelor care duc un stil de viață sănătos și introducerea educației pentru sănătate în școli.
  • „Sănătatea populației în toate politicile”- Lege a Prevenției care să structureze o nouă arhitectură a responsabilității infrastructurii instituționale, să dimensioneze resursa umană și financiară pentru Planurile Naționale de Organizarea de caravane medicale în zonele fără infrastructură medicală ori acordare de vouchere de transport pentru bolnavii nevoiași sunt alte măsuri care vor îmbunătăți accesul pacienților la serviciile medicale.
  • Oferirea de bonusuri materializate în servicii medicale gratuite tuturor persoanelor obeze și diabeticilor și ce își îmbunătățesc indicatorii de severitate (scăderea greutății, controlarea indicelui glicemic, scăderea tensiunii arteriale etc).
  • Prevenția prin screening și depistare precoce, monitorizarea și managementul integrat al bolilor netransmisibile.
  • Deblocarea legii vaccinării.
  • Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare.
  • Planuri de prevenție a infecțiilor nosocomiale și de utilizare judicioasă a antibioticelor în spitale și centrele rezidențiale
  • Finanțarea medicinei de familie cu minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său, astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor cronice și măsuri preventive eficiente.
  • Ombudsman în sănătate—crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate.
  • Garantarea accesului românilor, în regim 100% compensat, la medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății.
  • Întocmirea listei medicamentelor esențiale care să fie prezente permanent, fără nicio discontinuitate.
  • Ghidare—înființarea unor birouri/call center-uri cu personal medical specializat dedicat pacienților care necesită o atenție medicală complexă, pluri-disciplinară (navigator oncologic, naviga-tor TBC, navigator cardio-vascular).
  • Responsabilizarea ca „procurator de medicamente” a mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari din Centrele de Asistență Medico-Socială, astfel încât persoanele vârst-nice sau nedeplasabile din zona rurală să aibă acces la medicamentele de care au nevoie.
  • Crearea primului Program Național de Îmbunătățire a Calității Actului Medical prin care vor fi recompensate educațional și financiar echipele medicale care își îmbunătățesc rezultatele, precum și spitalele care implementează proiecte concrete de creștere a siguranței actului medical și a experienței pacientului.
  • Combaterea infecțiilor nosocomiale—crearea unei infrastructuri adecvate care să permită izolarea pacienților infectați, planuri clare de prevenire și protocoale de utilizare judicioasă a antibioticelor, compensarea deficitului de personal medical specializat—infecționiști, epidemiologi, microbiologi.
  • Constituirea unui Fond Național de Inovație în Sănătate prin care să fie stimulată dezvoltarea de soluții digitalizate și de telemedicină prin care să debirocratizăm practica medicală și să apropiem medicul de pacient.
  • Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health / telemedicină, mai ales în mediul rural unde există penurie de medici. Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate, accesibil pacientului și medicului curant, instrument standardizat care va conține istoricul medical complet—alergii, imunizări, diagnostice, investigații efectuate, tratamente urmate. Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli.

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Politica

Marius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”

Published

on

By

Vicepreședintele PSD și președintele organizației județene PSD Brașov, Marius Dunca, trage un semnal de alarmă cu privire la asediul declanșat de actualul Executiv asupra autorităților locale din întreaga țară.

În contextul măsurilor care au blocat 1.500 de primării și care pun în pericol proiectele publice, Dunca subliniază că politicile de „austeritate oarbă” riscă să transforme mediul rural și mic urban în zone deșertificate economic.

„Ceea ce vedem în aceste zile nu este reformă, ci un atac direct la adresa intereselor comunităților locale. Sub pretextul unor eficientizări făcute din pix, premierul ignoră realitățile din teren. Nu poți să ceri unui primar de comună sau de oraș mic să facă miracole când îi tai finanțarea, îi blochezi investițiile și îl obligi să pună biruri insuportabile pe umerii cetățenilor doar pentru a acoperi găurile de la București. Aceasta este situația în Brașov, în întreaga regiune Centru, precum și în toată țara”, a declarat Marius Dunca.

Liderul PSD Brașov afirmă că, în acest moment de criză, singura voce care a adus echilibru și a oprit derapajele ideologice a fost cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu.

„În timp ce alții desenează grafice cu concedieri masive și tăieri, Sorin Grindeanu este singurul factor de stabilitate care se luptă la masa deciziilor pentru interesele primarilor noștri. PSD nu va accepta niciodată ca banii destinați drumurilor, școlilor sau rețelelor de apă din județul Brașov să fie confiscați de centru. Programe precum Anghel Saligny sau investițiile prin CNI sunt motorul economiei locale, iar blocarea lor în plină recesiune este un act de sabotaj economic”, a mai adăugat vicepreședintele PSD.

Dunca mai spune că în negocierile pentru Bugetul anului 2026, PSD va susține dreptul comunităților de a-și gestiona resursele, inclusiv posibilitatea reducerii taxelor locale pentru a sprijini cetățenii în perioade de criză. Mai mult, în vederea protejării investițiilor, niciun leu din bugetele de dezvoltare ale comunelor nu trebuie atins. Orice leu strâns la nivel local trebuie să rămână în localitate. Și nu în ultimul rând, vicepreședintele PSD întărește ideea importanței primarilor și cere respect pentru aleșii locali, întrucât ei sunt cei care răspund zilnic în fața oamenilor.

„PSD rămâne partidul oamenilor și primarilor care muncesc în teritoriu. Vom folosi toate pârghiile politice pentru a ne asigura că Bugetul pe 2026 va fi unul al construcției, nu al frânării proiectelor locale. Brașovenii merită servicii publice de calitate, iar acestea nu pot fi asigurate dacă guvernul pune lacătul pe ușile primăriilor!”, a conchis Marius Dunca.

Continue Reading

Trending