Connect with us

Cotidian

Stema regală a Braşovului este acum oficială!

Published

on

Guvernul  a aprobat noua stemă a judeţului Braşov, în varianta transmisă de Consiliul Judeţean. Astfel, pentru prima dată după 1989, Județul Brașov are o stemă oficială, aprobată de Guvernul României printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial nr. 281 din 12 aprilie 2019.



 

Parcurgerea tuturor etapelor procedurale pentru aprobarea noii steme a durat peste un an și s-a desfășurat din inițiativa președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea. Documentația stemei a fost înaintată Consiliului Județean Brașov la sfârșitul lunii mai 2018, de către Nicolae Pepene, managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov, și dr. Bogdan-Florin Popovici, șeful Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale ale României. Apoi, planșa stemei a fost pictată de dr. Tudor-Radu Tiron, specialist în heraldică, grafician acreditat de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. După dezbaterea publică și adoptarea de către Consiliul Județean Brașov, propunerea de stemă a fost aprobată și definitivată în ședința Comisiei județene Brașov de analiză a propunerilor de steme, întrunită pe 31 octombrie 2018 sub coordonarea dr. Ileana Căzan, din cadrul Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Au urmat aprobarea în Comisia Națională de Heraldică și elaborarea proiectului de Hotărâre de Guvern, care a fost înaintat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar apoi adoptat de Guvernul României.



„Stema simbolizează în ansamblul ei reunirea celor trei entități administrative istorice, Districtul/Județul Brașov, Districtul/Județul Făgăraș și Scaunul Rupea, în cadrul actualului județ Brașov, unde partea dreaptă semnifică prevalența administrativă a Brașovului de-a lungul istoriei, la care au fost atașate teritoriile simbolizate în stânga. Coroana regală simbolizează intrarea Brașovului în componența Statului Român și realizarea României Mari, fiind un element existent și în stema județului Brașov adoptată după anul 1921. Cantonul superior din stânga reprezintă Țara Făgărașului, cu stema ei tradițională stilizată, amintind prin acvila cruciată de tradiția întemeierii Țării Românești de către Negru Vodă din Făgăraș și de faptul că secole de-a rândul domnitorii Țării Românești au avut posesiuni în Țara Făgărașului. Cantonul din stânga jos reprezintă Ținutul Cohalmului/Scaunul Rupea, cu stema săsească stilizată, simbolizând monumentul istoric reprezentativ pentru identitatea locului și «poarta de intrare» în actualul județ Brașov. Brâul de argint reprezintă râul Olt, care parcurge toate cele trei regiuni istorice ale actualului județ Brașov”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, autorul conceptului stemei.



 

„Vestea aprobării stemei județului Brașov a venit, în primul rând, ca o validare tehnică a compoziției heraldice. Nu pot decât să sper că reprezentarea simbolică pe care am gândit-o să fie simțită într-adevăr ca reflectând imaginea locuitorilor județului despre ei înșiși. Desigur că ar fi putut exista abordări sau interpretări diferite. Aceasta a fost însă perspectiva noastră, a echipei desemnate să realizeze stema, perspectivă validată tehnic de Comisia Națională de Heraldică și, iată, adoptată de Guvern. Consider că această reprezentare heraldică este un pas înainte față de stema anterioară și ea reprezintă, coerent heraldic și neutru istoric, județul Brașov la început de secol XXI”, a susținut dr. Bogdan-Florin Popovici.

Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a precizat că „este important faptul  că Județul Brașov are în sfârșit o stemă aprobată oficial și care respectă întru totul metodologia legală și cerințele științei heraldice. Avem o stemă cu o încărcătură istorică și simbolică deosebită, care ne face să fim mândri că aparținem spațiului istoric, geografic și cultural definit de județul Brașov. Avem o stemă cu simboluri puternice, care au o mare forță de sugestie. De aceea, ne dorim ca în cel mai scurt timp s-o facem cunoscută în toate localitățile județului, iar apoi la nivel național și chiar internațional”.



Despre SEMIFICAŢIA STEMEI, AICI.

Reamintim că în 30 octombrie 2018, când Consiliul Judeţean Braşov a aprobat noua stemă a judeţului, trei aleşi judeţeni s-au abţinut de la vot, respectiv Ionel Spinean şi Nicolae Postolache (PER) şi Wolfgang Wittstock (FDGR), acesta din urmă spunînd că stema nu reprezintă comunitatea saşilor.

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Liviu

    16/04/2019 at 11:29

    O rusine de stema. Stema judetului fara …Brasov. Pe bune? Coroana fara radacini? Pui „scaunul” Rupea stilizat, dar nu lasistema scaunului Brasov? Expertul pepene. Tara Fagarasului cu Tara Romaneasca, acvila? Pepenede unde esti, din Buzau?

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, acesta din urmă a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus despre asociație că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnul Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultață, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Trending