Cotidian
Trenurile Soarelui 2021. Cât durează și cât costă călătoria către mare/ Cel mai avantajos tren de la Braşov la Constanţa
CFR Călători și patru companii private introduc în zilele următoare trenuri către stațiunile de pe litoral, iar cel mai lung parcurs este de 1.050 km și de peste 19 ore. Deși București – Constanța este cea mai rapidă magistrală, cele mai multe trenuri de foarte lung parcurs au viteze medii de 50-55 km/h către litoral, din cauza numeroaselor restricții din rețeaua națională. În articol poți citi pe larg despre trenurile ”Soarelui” către mare: cât fac până acolo, cât costă biletul și care sunt cele mai rapide (dar și cele mai lente).
Cinci companii au trenuri către mare
În acest an vor fi mai multe trenuri ca niciodată spre litoral și CFR Călători are cele mai multe, dar sunt prezenți și privații. Astra TC și Regio Călători au trenuri București – Mangalia, Softrans are trenuri dinspre Brașov și București, iar Transferoviar va avea în premieră tren București – Constanța și Buzău – Mangalia.
Regio Călători are tren Brașov – Mangalia (7.20 – 13.45), via București Băneasa. La întors plecarea din Mangalia este la 14.25 și sosirea în Brașov este la 20.37.
Pe scurt, după 25 iunie, când intră în vigoare programul complet, vor fi aproximativ 20 de trenuri pe zi între București și Constanța, de la 5 companii diferite, cele mai rapide făcând 118-120 minute. Astfel, două trenuri CFR Călători rulează fără oprire și cu viteze medii de 115 km/h și maxime de 160 km/h: cel care pleacă la 9.25 din București și cel care pleacă la 16.00. Un tren privat al Regio Călători face 2 ore și 4 minute de la București Băneasa la Constanța.
La întoarcere două trenuri CFR fac o oră și 58 de minute, plecând de la Constanța la orele 13.00, respectiv 17.00. Nouă trenuri pe zi pe sens vor trece și prin gara Băneasa, în direcția Constanța.
Între Brașov și Constanța vor fi opt trenuri directe pe zi, de la 3 companii și cel mai rapid este Tomis Expres care face 4 ore și 20 de minute pe 391 km. Este cel mai rapid tren de lung distanță, rulând cu 90 km/h în medie și oprind doar la Predeal și Gara de Nord.
Tomis Expres a fost introdus în decembrie 2020
IR 1688 Brașov (7.05) – Constanța (11.25)
IR 1686 Constanța (17.00) – Brașov (21.23)
De la Constanța la Mangalia sunt 11 trenuri în extrasezon, iar după 25 iunie se va ajunge la 16 trenuri pe zi pe sens. Cele mai multe fac peste 80 de minute pe 43 km, în timp ce un tren al CFR este cel mai lent, 101 minute cu 8 opriri. Cel mai rapid este un tren al Astra care face 57 de minute.
În extrasezon nu există niciun tren direct între București și stațiuni precum Eforie sau Costinești, în timp ce din 12 iunie vor fi trei trenuri directe și din 26 iunie vor fi patru trenuri.
Transferoviar introduce în premieră și un tren Buzău – Constanța (din 14 iunie) și parcursul va fi prelungit până la Mangalia din 26 iunie. Trenul face 4 ore și 18 minute pe 251 km.
CFR Călători și Trenurile Soarelui 2021
Unele trenuri circulă începând cu 11 iunie, altele din 24 sau 25 iunie, ultima zi de circulație fiind pentru majoritatea 4 sau 5 septembrie.
Satu Mare – Mangalia IR 1946, 1.050 km, 19 ore și 29 minute, Plecare Satu Mare (17.00) – Mangalia (12.29) Perechea sa, IR 1947 pleacă din Mangalia la 13.52 și ajunge la Satu Mare la 9.05. Trenul circulă între 11 și 24 iunie.
Acest tren care va circula în următoarele două săptămâni are cel mai lung traseu: 1.050 km. Iată câteva ”borne” de pe traseu: Satu Mare (km 0) – Oradea (km 133) – Cluj (km 285) – Brașov (km 616) – București (km 782) – Constanța (km 1007).
Perechea IR 1947 pleacă din Mangalia la 13.52 și ajunge la Satu Mare la 9.05
Timișoara Nord – Mangalia, IR 1992, 793 km, 14 ore și 46 minute, Plecare Timișoara (18.02) – Mangalia (8.48). Perechea IR 1991 pleacă la 19.40 din Mangalia și ajunge la 10.48 la Timișoara. La Caransebeș sunt atașate vagoane de la Reșița Sud ce sunt aduse de trenul R 9170. Circulă din 25 iunie.
Arad – Mangalia IR 1922, 872 km, 16 ore și 25 minute/ Plecare Arad (18.15) – Mangalia (10.40). Perechea IR 1921 pleacă din Mangalia la 19.10 și ajunge la Arad la 11.40 via Craiova – Tg Jiu. Între 12 – 18 iunie și 21-26 iunie NU circulă între Arad și Simeria din cauza lucrărilor de pe Coridorul IV.
Oradea – Mangalia IR 1932, 909 km, 17 ore și 24 minute. Plecare Oradea (16.22) – Mangalia (9.46). Trenul nu trece prin București Nord, ci prin gara Băneasa. Perechea IR 1931 pleacă din Mangalia la 16.00 și ajunge la 9.17 în Oradea. Circulă din 25 iunie.
Sibiu – Constanța via Brașov IR 1928, 540 km, 9 ore și 6 minute Plecare din Sibiu (3.50) – Constanța (12.56). Perechea IR 1929 pleacă din Constanța la 14.00 și ajunge la Sibiu la 22.35.
Suceava Nord – Mangalia IR 1952, 573 km, 9 ore și 15 minute. Plecare Suceava Nord (20.32) – Mangalia (5.47). Perechea IR 1953 pleacă din Mangalia la 21.35 și ajunge la Suceava la 6.56. Circulă din 25 iunie.
Baia Mare – Mangalia, IR 1942, 892 km, 17 ore și 16 minute Plecare Baia Mare (17.50) – Mangalia (11.06). Perechea IR 1941 pleacă la 16.00 din Mangalia și ajunge la 9.20 în Baia Mare. Circulă din 11 iunie în 24 iunie.
Trenurile de lung parcurs ale CFR Călători au în compunere vagoane de dormit și cușetă, iar vagoane restaurant sau vagoane prevăzute cu bar se află în compunerea trenurilor IR 1944/ IR 1948 şi IR 1945/ IR 1949 Satu Mare – Mangalia şi retur, IR 1994 și IR 1993 Craiova – Mangalia și retur, IR 1983 și IR 1984 București Nord – Mangalia și retur, IR 1686 și IR 1688 „Tomis Expres” Brașov – Constanța și retur.
La trenurile CFR Călători cea mai scumpă călătorie costă 324 lei de la Satu Mare la Mangalia în compartiment single, în timp ce un loc pe scaun la clasa a 2-a costă 117 lei, iar un loc în cușeta cu 6 locuri costă 153 lei. De la Sibiu la Constanța un loc pe scaun la clasa a 2-a costă 86 de lei, iar la clasa 1 este 132 lei.
De la Brașov la Constanța un bilet costă 68 de lei la Clasa 2, iar de la București la Constanța un bilet la clasa a 2-a costă 51 de lei, iar la clasa 1 este 76 de lei.
De la Mangalia la Iași cel mai ieftin bilet este 86 de lei, iar în cușetă cu 6 paturi tariful este 122 lei.
De la Timișoara la Mangalia prețul este 102 lei la clasa a 2-a pe scaun, la cușetă de 6 locuri se adaugă 36 de lei, iar în vagon de dormit cu două paturi în compartiment un loc costă 226 lei.
La Softrans biletul costă 34 de lei de la București la Constanța, iar la Regio Călători și Transferoviar este 33 de lei.
La Astra Transcarpatic un drum de la București la Mangalia costă 66 de lei, iar la Transferoviar călătoria Buzău – Mangalia va costa 39 lei.
Cotidian
FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.
Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.
„Indexarea nu este un gest de generozitate”
Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.
Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.
Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.
Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă
Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.
Ultimatum de 30 de zile
În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.
Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.
Cotidian
Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM
După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.
Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.
„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.
De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.
„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.
Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.
ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații
De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.
„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.
Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.
Cotidian
FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.
Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.
„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.
Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare
Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.
-
Prima Pagina3 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate3 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Investitiio zi agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Politica2 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
