Connect with us

Educație

Un cercetător de la Institutul de Cercetare al Universității Transilvania a dezvoltat cipuri pentru cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume – acceleratorul de la Geneva

Published

on

Ștefan Popa, asistent cercetător la Institutul de Cercetare ale Universității Transilvania a gândit mii de cipuri care vor fi folosite la cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume, acceleratorul de particule de la Geneva, care va fi repornit în această primăvară. Din echipa lui Ștefan Popa face parte și colegul său, Radu Coliban, coordonați de profesorul Mihai Ivanovici, scrie Radio România Brașov FM.

În urmă cu 9 ani, Ștefan Popa era student în anul 3, la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, de la Universitatea Transilvania și studia circuite integrate. Ulterior, echipa lui Ștefan a început să lucreze la aceste circuite integrate, iar munca sa a fost rezumată într-o lucrare de doctorat premiată luna trecută la ATLAS Thesis Awards 2021.

Lucrarea lui Ștefan Popa este intitulată „Circuitul integrat ROC pentru experimentul ATLAS de la LHC”.

Am pornit de la niște specificații care ne-au fost livrate de cei de la Geneva, după care am proiectat, am simulat (…) foarte multe verificări, foarte multe simulări și procese de validare după care, în 2016, pe 15 august a fost trimis la fabrică în California. Până a venit cipul am ajutat la documentarea lui, după care m-am apucat să construiesc o plăcuță de testare pe care cipul fabricat urmează să fie montat și să verific că funcționează, că produsul fabricat corespunde cu ce am simulat eu pe calculator”, a spus Ștefan Popa, asistent cercetare în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania, pentru Radio România Brașov FM.

În paralel, și cei de la CERN, de la Geneva, au făcut verificări, precum și cei de la Universitatea din Michigan, SUA. De asemenea, a fost testat, de către Ștefan Popa în condiții de radiație nucleară la Institutul Demokritos din Atena, Grecia.

Este nevoie de aproximativ 4.900 de cipuri în Geneva să funcționeze concomitent și au fost fabricate cel puțin 6.000, pentru că în urma testelor puteau fi descoperite defecte de fabricație.

Acceleratorul a fost oprit din cauza unor modernizări și va reporni în primăvara acestui an, după ce a fost închis timp de 3 ani.

“Acum o să treacă într-o etapă de măsurători când o să se ciocnească particule și cipul nostru de la Brașov, 4.900 de bucăți vor fi folosite pentru a face acele măsurători”, a adăugat Ștefan Popa.

Large Hadron Collider (în traducere din limba engleză „mare accelerator de hadroni), pe scurt LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN în 2008 și a costat peste trei miliarde de lire sterline. Are o formă de cerc cu circumferința de 27 km, situat la 100 m sub pământ.

LHC este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume. Scopul său este să confirme existența bosonului Higgs, cunoscut şi drept „particula Lui Dumnezeu“, ceea ce s-a și întâmplat în 2012.

Numele de „bosonul Higgs” vine de la Peter Higgs, un fizician britanic, care alături de alți cercetători au construit în 1964 teoria particulelor fundamentale, cunoscută și sub numele de „Modelul standard”, care vorbea despre existența unui boson, particulă cu un rol important la formarea Universului.

Descoperirea bosonului Higgs este considerată de revista Science drept cea mai importantă realizare științifică a anului 2012

Acceleratorul LHC de la Geneva a pornit prima oară în 2008 a fost construit în colaborare cu peste opt sute de fizicieni din peste optzeci și cinci de țări precum și în parteneriat cu sute de universități și laboratoare importante.

A fost închis în 2019 din cauza unor modernizări programate și a stat închis pe o perioadă mai lungă din cauza pandemiei de Covid-19.

Circuitul integrat este o realizare din cadrul proiectului național intitulat „Experimentul ATLAS de la LHC”, coordonat de către Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele.

Experimentul ATLAS este o colaborare care implică peste 5500 de cercetători din peste 180 de instituţii din întreaga lume. Dintre aceștia, peste 1000 de studenți sunt implicați în dezvoltarea detectorului, achiziția și analiza datelor.

 
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Educație

Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris

Published

on

Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.

Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.

„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor

Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.

Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.

Cine este Rodica Bretin

Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.

Continue Reading

Educație

Universitatea Transilvania Brașov urcă 29 de poziții în clasamentul QS World University Rankings Europe 2026

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov continuă trendul ascendent în clasamentele internaționale, reușind o urcare spectaculoasă de 29 de locuri în QS World University Rankings: Europe 2026, una dintre cele mai relevante ierarhii academice la nivel european.

UNITBV se află pe locul 465, dintr-un total de 958 de universități din 42 de țări europene, după ce, în ediția precedentă, ocupa poziția 494.

A șasea universitate din România și performanțe notabile în cercetare

Odată cu acest rezultat, Universitatea Transilvania Brașov se clasează pe locul 6 la nivel național, într-un top care include 21 de universități românești. Clasamentul QS Europe 2026 este realizat pe baza a 12 indicatori, care evaluează cercetarea și inovația, angajabilitatea absolvenților, calitatea predării, deschiderea internațională și sustenabilitatea.

Unul dintre cei mai buni indicatori pentru UNITBV este cel privind rețeaua internațională de cercetare, unde universitatea brașoveană a obținut poziția 292, confirmând consolidarea parteneriatelor academice și științifice la nivel global.

Evoluție constantă și recunoaștere internațională

Ascensiunea Universității Transilvania Brașov este una constantă în ultimii ani. Dacă în 2024 instituția se situa în intervalul 521–530, în 2025 a urcat pe locul 494, iar în 2026 ajunge la 465, confirmând direcția pozitivă de dezvoltare.

La nivel european, QS World University Rankings: Europe 2026 este condus de University of Oxford, ETH Zürich și Imperial College London, instituții de referință în învățământul superior mondial.

Continue Reading

Cotidian

O oră fără electricitate pe Colina Universității: studenții și profesorii susțin Carbon-Free Hour

Published

on

Facultățile de Design de Produs și Mediu și Știița și Ingineria Materialelor dau un semnal clar de responsabilitate față de mediu și se alătură inițiativei Carbon-Free Hour, prin oprirea curentului electric în corpurile E și G de pe Colina Universității, timp de o oră, azi între 12:00 și 13:00.

Demersul este un apel la implicare adresat întregii comunități universitare. Reprezentanții facultăților îi încurajează pe studenți, cadre didactice și colegii din cămine să se alăture inițiativei și să contribuie, chiar și prin gesturi simple, la reducerea consumului de energie.

Gesturi mici, impact mare pentru mediu

În intervalul dedicat Carbon-Free Hour, participanții sunt îndemnați să facă mai multe acțiuni cu impact direct:

  • să stingă luminile atunci când nu sunt necesare,
  • să închidă laptopurile și calculatoarele pentru o oră,
  • să scoată încărcătoarele din priză,
  • să evite folosirea aparatelor electrice mari.

Mesajul inițiatorilor este clar: impactul dorit este vizibil apare atunci când acțiunea individuală se multiplică la nivel de comunitate. O singură oră de atenție la consumul de energie poate însemna mai puține emisii de carbon și un pas concret spre un viitor mai sustenabil.

Educație prin exemplu

Prin această inițiativă, Facultățile DPM și SIM demonstrează că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar universitatea poate fi un spațiu în care educația pentru mediu se face nu doar teoretic, ci și prin acțiuni concrete.

Continue Reading

Trending