Connect with us

Investitii

O singură investiție din județul Brașov se regăsește în forma actuală a Planului Național de Relansare și Reziliență. Lipsește trenul metropolitan, iar despre noul spital al Brașovului… nici da, nici nu

Published

on

Guvernul României a dezbătut vineri, în primă lectură, Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), document ce va fi aprobat de Executiv în cursul acestei săptămâni.
În această versiune a Planului este amintită clar o singură investiție din județul Brașov pentru care autoritățile brașovene au solicitat finanțare prin PNRR, respectiv conexiune feroviară Brașov-Aeroportul Internațional Brașov. Potrivit evaluării Consiliului Județean Brașov valoarea estimată a acestei investiții este de 300 de milioane de euro.

Trenul metropolitan Brașov: Nu. Trenul metropolitan Cluj-Napoca: Da 

Un alt proiect pentru care autoritățile brașovene au solicitat finanțare prin PNRR, trenul metropolitan, nu se regăsește în document. În schimb, proiectul trenului metropolitan Cluj Napoca apare pe listă.

Reamintim că, în prima parte a lunii martie, primarul Brașovului, Allen Coliban, a declarat pentru presa națională, că valoarea proiectului trenului metropolitan Brașov este de 400-500 milioane de euro, însă, potrivit unor surse, în această sumă era inclus și proiectul legăturii feroviare Brașov – Aeroport. De altfel, în prima parte a lunii februarie, proiectul trenului metropolitan Brașov a fost pus pe masa Ministerului Fondurilor Europene și de Consiliul Județean Brașov, care a estimat investiția la 25 milioane de euro.  Conform proiectului primarului Brașovului, în versiunea maximală, rețeaua metropolitană de transport feroviar include trasee magistrale, dintre care trei pe rețeaua feroviară existentă, iar unul include și segmentul de cale ferată Brașov – Aeroport. Pentru operaționalizarea acestor trasee, Coliban a anunțat că va fi nevoie de achiziția a 22 de garnituri, dintre care două de rezervă.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu noul spital al Brașovului 

În ceea ce privește noul spital al Brașovului, din actuala formă a PNRR nu rezultă nici că va fi finanțat, nici că nu va fi finanțat. Practic, în proiectul dezbătut de Guvern în primă lectură se arată că vor fi realizate „investiții în infrastructura medicală spitalicească, cu scopul conformării la normele de siguranță la incendiu, la seism și la cele igienico-sanitare, prioritizând în special următoarele: investiții în spitale noi; investiții în capitalul uman din sistemul de sănătate”.

Din acest paragraf se poate deduce că proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov are o șansă să beneficieze de finanțare prin acest mecanism. 

Reamintim că pentru realizarea Spitalului Clinic Regional de Urgență, a cărui valoare este estimată de primarul Brașovului la 600 milioane de euro (inclusiv dotările), Allen Coliban a anunțat la începutul lunii martie că PNRR este o variantă luată în calcul pentru finanțarea proiectului.

„Un scenariu ar fi ca jumătate din acești bani să fie asigurați din Planul Național de Recuperare și Reziliență, iar cealaltă jumătate din alte fonduri guvernamentale atrase. Există și varianta ca suma să fie asigurată din viitorul Program Operațional de Sănătate. Aceste lucruri sunt pe masa Ministerului Sănătății, care nu a luat încă o decizie. Ce este important este că avem această investiție, în valoare de 600 milioane de euro, de care Brașovul are nevoie și există perspectiva ca acest proiect să fie finanțat din fonduri atrase la nivel guvernamental”, a declarat primarul în 7 martie.

Pentru ce alte investiții a solicitat Brașovul bani

În cadrul dezbaterii pe tema actualizării Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR), organizată în 10 februarie 2021, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Adrian Veştea, şeful UNCJR şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a adus în atenţia ministrului Cristian Ghinea proiectele prioritare pe care judeţul nostru le propune spre finanţare prin intermediul acestui mecanism financiar.

Lista proiectelor pentru care Adrian Veștea a solicitat finanțare prin PNRR:

  • Autostrada Braşov – Bucureşti, (tronsonul Ploiești – Brașov), proiect ajuns în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate şi elaborare a proiectului tehnic, a cărui valoare este de 2,9 miliarde de euro; 
  • Autostrada Braşov – Sibiu, proiect aflat în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate, în valoare de 737 milioane de euro;  
  • Autostrada Braşov – Bacău, proiect ajuns în stadiul elaborării studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, cu o valoare de 2,1 miliarde de euro;  
  • Spitalul Regional Braşov, proiect aflat în stadiul elaborării studiului de fezabilitate, a cărui valoare ajunge la 300 de milioane de euro; 
  • Acces pe calea ferată la Aeroportul Internaţional Ghimbav Braşov, proiect cu o valoare estimată la 300 de milioane de euro; 
  • Extinderea domeniului schiabil Braşov – Râşnov, proiect cu o valoare de 30 de milioane de euro; 
  • Trenul metropolitan Brașov, proiect în valoare de 25 de milioane de euro; 
  • Terminalul Intermodal Feldioara, proiect totalizând 300 de milioane de euro; 
  • Amenajarea complexă a râului Olt între Hoghiz şi Făgăraş, obiectiv investiţional aflat în stadiu de proiect tehnic, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro.

Continue Reading
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending