Ramai la curent!

Cotidian

Fitch a îmbunătățit ratingul Brașovului la „perspectivă stabilă“, dar profilul municipiului este limitat de ratingurile de țară. Ce înseamnă acest lucru pentru Braşov?

Publicat

in

Fitch Ratings a îmbunătățit vineri perspectiva Brașovului, de la negativă la stabilă, și a confirmat la „BBB minus” ratingul pentru datoria pe termen lung în valută și monedă locală. Ratingurile noi se referă la municipiul Brașov, dar și la municipiile București, Oradea și Buzău.

Din punctul de vedere al agenției, aceasta înseamnă că performanța operațională și ratele de îndatorare ale Brașovului și celorlalte municipii vizate vor rămâne în concordanță cu ratingurile „BBB” pe termen mediu, în ciuda presiunilor asupra bugetului orașului, cauzate de creșterea prețurilor și de efectele negative continue la nivel macroeconomic date de războiul din Ucraina.

Performanța Brașovului este limitată de ratingul României, susţine Primăria municipiului Braşov, într-un comunicat de presă transmis azi. Comunicatul Fitch vine după ce, pe 24 martie, agenția a revizuit perspectiva de țară de la negativă la stabilă și a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

Fitch evaluează Profilul de credit autonom (SCP) al Brașovului la „BBB plus”, reflectând o combinație între un profil de risc „scăzut spre mediu“ și sustenabilitatea datoriei în partea superioară a scorului „aa“.

Profilul de risc „Scăzut spre mediu”

Acest lucru reflectă un risc moderat față de orașele similare din lume în ce privește slăbirea în mod neașteptat a capacității sale de a acoperi serviciul datoriei prin soldul operațional în perioada 2023-2027. Acest lucru se poate datora veniturilor mai mici decât cele așteptate, cheltuielilor mai mari decât cele așteptate sau unei creșteri neprevăzute a datoriilor sau a cerințelor privind serviciul datoriei.

Robustețea veniturilor:  „Mediu”

Acest lucru înseamnă că baza de impozitare a orașului este diversificată, fără risc de concentrare. Impozitele și taxele, care au reprezentat aproape 85% din veniturile operaționale ale Brașovului în 2022 (estimarea Fitch), sunt moderat legate de ciclul economic, cu un impozit pe venitul personal (PIT) dominant la peste 50% din veniturile din exploatare. Impozitele și taxele locale sunt determinate de veniturile din impozitele pe proprietate (25%), care sunt supuse evaluării proprietății și pot fi mai volatile, dar au crescut constant în ultimii ani, după îmbunătățirea evaluării proprietăților și a ratelor de colectare.

Transferurile curente provin în mare parte din redistribuirea sumelor defalcate din TVA de la guvern și, în ciuda faptului că au fost supuse evaluării anuale, au reprezentat o sursă de venit destul de stabilă, lucru care Fitch se așteaptă să rămână valabil cel puțin până în 2027.

Fitch evaluează capacitatea Brașovului de a genera venituri suplimentare ca răspuns la o posibilă criză economică ca fiind „Mai slabă”

Cotele impozitului pe venit sunt stabilite de guvernul central. Din acest motiv, Brașovul are o flexibilitate modestă în ceea ce privește cotele impozitului pe proprietate și o anumită marjă de manevră în privința taxelor și taxelor colectate, susţine Primăria Braşov. Fitch presupune că o astfel de libertate suplimentară ar acoperi mai puțin de 50% dintr-o scădere rezonabilă a veniturilor, așteptată într-o recesiune economică. Din punctul de vedere al agenției, accesibilitatea impozitării suplimentare a orașului este scăzută.

Sustenabilitatea cheltuielilor: „Mediu”.

Principalele responsabilități ale Brașovului sunt cel mult moderat legate de ciclul economic, precum transportul (20%), cultura și educația (28%), protecția mediului (10%) sau dezvoltarea economică (6%), ceea ce ajută la asigurarea previzibilității cheltuielilor. Elementele care pot fi mai sensibile la ciclul economic sunt locuințele sociale și asistența socială și reprezintă aproximativ 20% din cheltuielile de funcționare ale Brașovului. Fitch se așteaptă ca municipiul să mențină un control moderat asupra creșterii cheltuielilor de exploatare, care în ultimii 10 ani a fost în general în concordanță cu creșterea veniturilor.

Ajustarea cheltuielilor: „Mediu”.

Brașovul poate reduce cu ușurință o mare parte din investițiile sale, care au variat între 5% și peste 30% din cheltuielile totale (2022: 32%; estimare Fitch) în perioada 2012-2022, și au constat în principal în drumuri, transport public, apă, canalizare, managementul deșeurilor, instalații de încălzire și școli. Flexibilitatea suplimentară provine din cheltuielile bugetate, care sunt de obicei cu 10%-15% mai mari decât cheltuielile reale, astfel încât fondurile reziduale pot fi utilizate pentru a acoperi cheltuielile de urgență

Robustețea pasivelor și a lichidității: „Mediu”

Fitch a crescut cadrul individual al Brașovului pentru gestionarea datoriilor și lichidităților la „Interval mediu” (de la „Mai slab”) pentru a îmbunătăți comparabilitatea cu similarii internaționali. Brașovul are o structură de datorie complet amortizabilă, fără datorii pe termen scurt și lichiditate ridicată. Presiunea asupra datoriei orașului a scăzut în ultimii 10 ani și în prezent nu este expus riscului valutar.

Datorii și flexibilitatea lichidității: „Mediu”

Fitch consideră că sprijinul de urgență al lichidității din partea guvernului este suficient pentru a satisface potențialele nevoi ale Brașovului. Deși avea acces la Trezoreria Statului, Brașovul avea o cantitate mare de lichiditate disponibilă la sfârșitul lui 2022, acoperind de peste 25 de ori serviciul datoriei programat. Fitch evaluează sustenabilitatea datoriei Brașovului la sfârșitul superior al categoriei „aa”.

Fitch estimează că soldul operațional al Brașovului s-a consolidat la 180 de milioane de lei la sfârșitul lui 2022, de la 135 de milioane de lei la sfârșitul lui 2021. Ca și alte orașe din România, acest lucru subliniază rezistența orașului la criza energetică și impactul secundar al războiului din Ucraina. În 2022, creșterea veniturilor, în principal transferurile suplimentare (TVA) de la guvern și ponderea orașului în produsul intern brut național au compensat mai mult decât creșterea cheltuielilor condusă de inflația și prețurile la energie mai ridicate și de o creștere a prețurilor la materialele de construcții. Cu toate acestea, cazul de rating al Fitch presupune în mod conservator că soldul operațional va scădea în perioada 2023-2027 la o medie de aproximativ 50 de milioane de lei.

Fitch Ratings este una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, alături de Moody’s Corporation și Standard & Poor’s, și una dintre cele trei agenții acreditate de Comisia pentru Bursă și Evaluări Mobiliare a SUA să furnizeze informații pe care firmele financiare trebuie să se bazeze în anumite scopuri de reglementare. Compania a fost înființată în anul 1913 în New York City și are în prezent două sedii, unul la New York și celălalt la Londra.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending