„Ceaușescu, liderul bun?” – Sondaj șoc: Românii reînvie miturile comunismului. Studiu INSCOP: 2 din 3 cetățeni regretă „Epoca de aur”

Un sondaj de amploare realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: nostalgia față de regimul comunist este mai intensă ca oricând în România post-decembristă.

Cercetarea sociologică intitulată „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei” a fost realizată în luna iulie 2025, pe un eșantion național de 1500 de respondenți și va fi prezentată public într-o conferință de presă marți, 22 iulie, la Palatul Victoria. Remus Ștefureac, reprezentantul INSCOP Research avertizează:

”Datele pe care le vom prezenta mâine (22 iulie n.n) sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entități ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească”, arată Ștefureac într-o postare pe Facebook.

Doi din trei români consideră că Ceaușescu a fost un lider bun

Printre concluziile șocante ale studiului se numără faptul că aproximativ 66% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce doar 24% îl consideră un lider negativ. Autorii cercetării atrag atenția că aceste percepții nu reflectă doar o tendință firească de idealizare a trecutului, ci mai ales efectele unui război informațional prelungit, purtat prin canale de dezinformare, rețele sociale și campanii de propagandă susținute de actori ostili democrației:

”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăți aproape complet fragilizată în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră”, avertizează directorul INSCOP, Remus Ștefureac.

Lipsa educației istorice și civice, una dintre cauzele care alimentează nostalgia comunismului

Potrivit acestuia, nostalgia este alimentată atât de nemulțumirile reale ale populației (sărăcie, corupție, inegalități), cât și de o lipsă gravă de educație istorică și civică, precum și de o campanie concertată de mitologizare a regimului Ceaușescu, desfășurată intens în mediul online în ultimii zece ani.

”Nostalgia după comunism este și un fenomen natural firesc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir. De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalegie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!”, mai susține Remuș Ștefureac.

”Ceaușescu, un veritabil star pe Facebook și TikTok, răspândit în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse”

Ceaușescu a devenit un veritabil star pe Facebook și TikTok, promovat prin conținut video profesionist, acesta fiind, nu neapărat un fenomen natural, ci unul cultivat cu intenție, mai spune Ștefureac. Directorul INSCOP sugerează că este vorba despre ”o campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat și nici de societate, nici dinspre sfera publică și nici dinspre cea non-publică”:

O campanie împotriva căreia nu am construit nici capabilități și nici nu am alocat resurse pentru a construi anticorpii potriviți pe care nu îi putem găsi decât în atașamentul față de libertate, în buna guvernare, în patriotismul sincer, frate cu integritatea, cu cinstea și bunul simț, nu cu agresiunea și violența de import.

Și ca urmare a acestui eșec, astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru Romînia, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România.

Epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepției, tocmai în zilele noastre când comunismul parte a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale.

Autorii studiului atrag un semnal de alarmă și cer investiții urgente în educație, cultură civică și combaterea dezinformării, avertizând că, în lipsa unor politici publice eficiente, România riscă nu doar o pierdere a memoriei istorice, ci și o eroziune gravă a atașamentului față de valorile democratice.

”Dacă putem să alocăm 7 miliarde de euro pentru programul F35, veritabile fortărețe zburătoare de care avem nevoie ca de aer pentru a ne apăra granițele, oare chiar nu putem găsi un miliard, doar unul, pentru a nu pierde războiul informațional care se derulează chiar acum în casa noastră, amenințând grav securitatea națională și, la final, chiar suveranitatea noastră reală.

Cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale actuale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale tot actuale (cunoașterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală”, încheie directorul INSCOP.

Prezentarea integrală a studiului – ce cuprinde peste 120 de slide-uri și analize pe categorii socio-demografice – va fi disponibilă marți pe paginile oficiale ale INSCOP și IICCMER. Reprezentanții presei sunt invitați să participe la conferința de lansare, care va avea loc la Palatul Victoria, Sala Transilvania, de la ora 10.00.