Connect with us

Cotidian

Adăposturile civile din România, insuficiente și neconforme: doar 3,21% din populație ar putea fi protejată în cazul unui conflict militar. Județul Brașov este cu puțin peste media națională

Published

on

Un audit realizat de Curtea de Conturi arată că puțin peste 600.000 de persoane ar putea fi adăpostite în zone speciale de protecție civilă în caz de război, ceea ce reprezintă doar 3,21% din populația României. Mai mult, adăposturile existente sunt în mare parte insalubre și rămase la nivelul anilor 1970, iar numărul total al acestora nu este cunoscut cu exactitate.

Lipsa unui inventar și a unei strategii clare

Conform auditului realizat în perioada 2021-2023, autoritățile nu au efectuat în ultimii ani un inventar al locurilor în care civilii pot fi adăpostiți în caz de conflict armat. Curtea de Conturi atrage atenția asupra reglementărilor insuficiente și a lipsei unei autorități centrale care să coordoneze pregătirea acestor adăposturi.

„Adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată, iar legislaţia existentă trebuie adaptată contextului actual”, menţionează auditorii. „Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent, nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire”, se precizează în raportul făcut public joi.

Adăposturi învechite și transformate în depozite

Concluziile auditului indică faptul că adăposturile existente fie sunt nefuncționale, fie au fost transformate în alte tipuri de spații, necorespunzătoare pentru protecția civilă.

„Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire”, se arată în raport.

Dintr-un total de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 50,14% (2.543) sunt neoperaționale. Mai mult, 73% dintre acestea au fost construite înainte de 1990.

Dacă sunt luate în considerare și alte spații precum stațiile de metrou, parcările subterane și galeriile tehnice, capacitatea totală de adăpostire a populației ajunge la 5,19% (989.507 persoane), raportat la populația rezidentă de 19 milioane de locuitori.

Recomandările Curții de Conturi

În contextul acestor deficiențe, Curtea de Conturi recomandă o revizuire urgentă a sistemului național de protecție civilă, atrăgând atenția că „actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire din România nu asigură o protecţie suficientă a populaţiei în situaţia unui conflict”.

Totodată, se impune „organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate”, subliniază raportul.

IGSU: Amenzile nu sunt suficiente pentru a asigura respectarea normelor

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) este instituția responsabilă de verificarea fondului de adăpostire, precum și a construcției de noi adăposturi.

„Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial”, se arată în concluziile auditului.

Doar 12 localități din județul Brașov au adăposturi civile

În raportul Curții de Conturi a României se menționează că în județul nostru există adăposturi civile în 12 din 58 de localități, respectiv Brașov, Codlea, Făgăraș, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râșnov, Victoria, Zărnești, Bran, Fundata, Feldioara. În municipiul Brașov sunt înregistrate 151 de adăposturi cu o capacitate totală de 15.768 de persoane (6,64% din populația municipiului, estimată la 237.589 de persoane).

În județul Brașov sunt 217 adăposturi, cu o capacitate totală de 21.208 de persoane (3,88% din populația județului, estimată la 546.615 de persoane).

Anul trecut, în luna august, reprezentanții ISU Brașov au spus că spații sunt suficiente în caz de război, pentru că mare parte din populație va fi evacuată.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă

Published

on

Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.

Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.

Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.

De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:

  • Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);

Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);

Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);

Ghimbav: Metro și Delcar;

Ghimbav: str. Sânzienei.

Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.

Continue Reading

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Trending