Connect with us

Cotidian

Calvarul călătoriei cu trenul în România. 470 de restricții de viteză, pe aproape 800 de kilometri. Căile ferate din Brașov, printre cele mai proaste din țară

Published

on

După Paște ministrul Transporturilor a „inspectat” calea ferată călătorind de la București la Constanța, pe singura magistrală unde viteza medie de circulație trece de 100 km/h. Traseul este unul cu totul atipic, fiindcă pe majoritatea magistralelor sunt rare porțiunile unde trenurile rulează cu peste 80 km/h mai mult de câteva zeci de minute. În plus, cu trenurile Regio viteza medie este și de sub 30 km/h pe cele mai lente porțiuni.



 

Mai mult decât atât, în ciuda faptului că există  470 de restricții de viteză pe căile ferate din România, pe o lungime cumulată de 799 kilometri, noul director al CFR Infrastructură, Constantin Axinia, susține că până la sfârșitul anului se va circula „în medie“, cu 80 km/h. Dar cum așa? Ne-a explicat chiar directorul CFR? „Ne ajută şi Coridorul (Coridorul european Constanţa – Bucureşti – Braşov – Curtici – n.red.), unde vom avea alte porţiuni pe care se va circula cu 160 km/oră. 160 aici, 80 dincolo, 100 în altă parte, 40 în altă parte, facem o medie ponderată şi va rezulta 80 km/oră”, a răspuns Constantin Axinia, citat de Club Feroviar.

Pe rețeaua de cale ferată administrată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, se înregistrau 470 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 799 km se arată în răspunsul trimis de CFR Infrastructură către HotNews.ro.

Magistrala 800 București – Constanța este cea mai rapidă. Coincidență sau nu, este cea „inspectată“ de ministrul Transporturilor



 
 
În extra-sezon sunt șapte trenuri IR pe sens și patru trenuri Regio (R) pe M800. Două dintre ele nu opresc pe traseu și ajung în sub două ore. Restricțiile de viteză le obligă și pe acestea să încetinească la Ciulnița și Fetești. Pe de altă parte, între Mangalia și Constanța trenurile fac peste o oră pe 44 km.
 
 
Magistralele către Moldova, 500, 600, 700 sunt mai rapide decât media națională, există și porțiuni cu viteze de peste 90 km/h și mai multe de 70 km/h. Un regres clar a fost între Ploiești Sud și Buzău unde trenurile făceau 44 minute pe 67 km, iar acum fac peste 64 de minute. Nici lucrările din zona Ploiești Triaj nu s-au terminat, astfel că trenurile sunt încetinite și în acea zonă.
 


Aproape un sfert din magistrala M900 București – Timișoara are restricții de viteză

 
Magistrala București – Timișoara are mare nevoie de reparații: aproape un sfert dintre cei 533 km sunt cu restricții și, dacă în 1995 trenurile Intercity făceau și sub 6 ore și jumătate, în prezent călătoria București – Timișoara durează peste nouă ore. De exemplu, între București și Craiova trenurile făceau 2 ore și 8 minute, iar acum fac peste trei ore și întârzie din cauza noilor restricții de la Cârcea. Viteza medie este de sub 50 km/h și pe cei 112 km dintre Drobeta Turnu Severin și Caransebeș.

Pe M200 și M300 vitezele sunt mici și din cauza șantierelor. Brașovul se află pe aceste magistrale

 
De exemplu, pe M200 Brașov – Arad – Curtici pe cei 200 km dintre Vințu de Jos și Arad vitezele medii sunt de sub 50 km/h pentru trenurile IR și de 35 km/h pentru Regio. Mai mult, adesea, din cauza lucrărilor trenurile opresc în stații precum Glogovăț, Ghioroc, Radna sau Milova și acumulează câteva zeci de minute de întârziere între Arad și Deva. 
 


Pe M300 București Nord – Oradea cea mai lentă porțiune este între Brașov și Sighișoara și, la fel ca și Brașov – Predeal, este nevoie de reabilitare și costurile vor fi de aproximativ un miliard de euro pentru aceste două rute. Mai repede de 2025 aceste porțiuni nu au, realist vorbind, cum să fie gata, mai ales că lucrările nu au început.
 

Magistrala 400: Viteza între Brașov și Sf. Gheorghe nu depășește 35 km/h

 

Pe M400 Brașov – Satu Mare există o singură porțiune cu viteze medii de peste 70 km/h (32 km dintre Brașov și Sf Gheorghe), în timp ce pe 175 km, între Deda și Jibou, viteza medie este de sub 50 km/h.

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps

Rețeaua CFR are 10.628 km, dintre care aproximativ 2.900 km de linie dublă și peste 7.700 km de linie simplă. Puțin peste 4.000 km sunt electrificați, numărul de tuneluri este de 171, cu o lungime totală de 62 km.

75% din șine, 65% dintre poduri, 50% din terasamente și cea mai mare parte dintre catenare au durata de viață expirată, avertiza în septembrie Asociația Pro Infrastructura.

Au fost și ani în care rețeaua feroviară a primit și sub 10% din necesarul de bani pentru mentenanță și de aceea sunt atât de mari porțiunile cu restricții. În aceste condiții, călătorii constată cu exasperare că sunt porțiuni mari unde trenurile încetinesc și ajung să ruleze minute bune cu sub 20 km/h.  

Ca exemplu, în 2016 au fost solicitate fonduri de la buget în valoare de 400 milioane lei pentru RK (reparații capitale) și au fost aprobate sub 89 milioane, iar în 2013 au fost cerute tot 400 mil lei, fiind aprobate doar 28 milioane lei.

**Restricții de viteză înregistrate pe Magistralele feroviare (date primite de la CFR Infrastructură) Datele sunt valabile de la finalul lunii februarie, potrivit HotNews.ro.

* Magistrala 200 Brașov – Sibiu – Vințu de Jos – Arad – Curtici – 56 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 127 km, dintre care 38 sunt restricțiile impuse de lucrările de modernizare desfășurate pe șantiere;
* Magistrala 300 București Nord – Brașov – Cluj Napoca – Episcopia Bihor – 58 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 66 km;
* Magistrala 400 Brașov – Dej Călători – Satu Mare – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 53 km;
* Magistrala 500 București Nord – Vicșani – 35 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 27 km;
* Magistrala 600 Tecuci – Ungheni – 9 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 3 km;
* Magistrala 700 București Nord – Galați – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 500 m;
* Magistrala 800 București Nord – Constanța – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 5 km;
* Magistrala 900 București Nord – Craiova – Timișoara Nord – 79 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 137 km.



Restricții de viteză înregistrate pe alte linii CF
Linia 201 Piatra Olt – Podul Olt – 30 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 32 km;
Linia 202 Filiași – Simeria – 24 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 21 km;
Linia 310 Timișoara Nord – Oradea – 7 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km;
Linia 401 Cluj Napoca – Ilva Mică – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 17 km;
Linia 502 Suceava – Ilva Mică – 3 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 200 m;
Linia 901 București Nord – Pitești – Craiova – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km.
Sursa: HotNews.ro

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending