Investitii
Cu diploma pentru FOV în ramă, Primăria Brașov nu dă semne că ar vrea să rezolve problema depozitelor neconforme de deșeuri. Ar putea plăti o amendă mai mare decât investiția
Primăria Brașov este arătată cu degetul, în continuare, de autoritățile de mediu pentru lipsa de implicare în închiderea depozitelor neconforme de deșeuri de la Timiș – Triaj. Cele două rampe de la Timiș – Triaj, în care depozitarea s-a sistat de mulți ani și sunt considerate inerte, sunt pe lista pentru care a fost deschisă procedura de infrigement împotriva României, dar și a procesului deschis împotriva țării noastre la Curtea Europeană de Justiție. De altfel, acesta este al doilea proces deschis împotriva țării noastre (după primul proces, România nu a fost amendată, dar a fost a primit termene pentru închidă depozitele neconform, pe care nu le-a respectat), iar autoritățile române nu cred că de data aceasta vom mai scăpa. Deocamdată nu a fost stabilit primul termen în acest proces, astfel că Ministerul Afacerilor Externe (care va asigura apărarea României) mai are ceva timp pentru a pregăti dosarul.
„Ne aflăm în situația de a lua în calcul minimizarea pierderile, adică de a reduce pe cât posibil valoarea amenzilor. Pentru asta va trebui să depunem la dosar documente din care să rezulte că facem progrese semnificative. Cel puțin în ceea ce privește județul Brașov, progresele sunt vizibile, autoritățile locale fiind în diferite stadii cu proiectele de închidere a depozitelor neconforme și cred că se va respecta termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor, respectiv 31 decembrie 2023”, susține secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ionuț Banciu,
Excepție face Primăria Brașov care, după anul 2020 nu a mai făcut niciun progres, iar proiectul de închidere a celor două depozite de deșeuri (unul de menajere, iar celălalt de industriale) este blocat.
„Primăria Brașov și-a asumat închiderea depozitului de deșeuri industriale de la Timiș Triaj, dar nu a făcut nici un progres în acest sens. De fiecare dată când au fost solicitate informații privind stadiul proiectului, a răspuns că se lucrează la un studiul de fezabilitate. Tot pe teritoriul municipiului Brașov este și fostul depozit de deșeuri menajere de la Timiș Triaj, pe care municipalitatea brașoveană susține că ar trebui să îl închidă operatorul privat Fin-Eco, iar proiectul este acum într-un punct mort. Operatorul privat s-a arătat dispus să închidă acest depozit, dar se pune problema finanțării, pe care nu este dispus să și-o asume necondiționat”, a declarat Banciu.
Dacă se va ajunge la amendarea României – iar riscul este mare – sumele ar putea fi imputate autorităților care nu au luat măsurile de închidere. Avertismentul a fost lansat de mai mult timp de ministrul Mediului și reconfirmat miercuri de secretarul de Ionuț Banciu:
„Poziția ministrului Mediului în această problemă este fermă: dacă se vor aplica amenzile, acestea trebuie plătite de vinovați. Nu este corect ca o localitate care și-a îndeplinit obligațiile să plătească pentru una care nu a făcut acest lucru. Dacă municipiul Brașov va fi pus în situația de a plăti amenzi, nu este exclus ca acestea să fie mai mari decât investiția în închiderea depozitului de deșeuri, mai ales că se încadrează în prevederile legale care permit realizarea unor lucrări mai puțin costisitoare (fiind vorba de depozite inerte, este permisă închiderea prin procedura simplificată – n.r.)”.
Va face Ciucă ordine?
Până acum, pentru a se rezolva problema închiderii depozitelor neconforme de deșeuri s-au organizat tot felul de întâlniri și ședințe în plan local. De altfel, numai la Prefectura Brașov au fost două discuții de acest gen, la care au participat primarii din județ dar și alte instituții. Cel puțin la una dintre ele, Municipiul Brașov nu a fost reprezentată la nivel de primar și viceprimar, ci a fost trimis un funcționar. De altfel, reprezentanții mai multor instituții se plâng de lipsa de implicare a primarului Brașovului sau de faptul că acesta este inflexibil atunci când se pune problema găsirii unor soluții.
Aceste întâlniri nu par a fi avut rezultatul scontat, astfel că se va trece la un „nivel superior”. Astfel, Banciu a declarat că la nivelul Cancelariei premierului Nicolae Ciucă se va constitui săptămâna viitoare un comitet interministerial care se va ocupa de problemele de mediu pe care le are România, iar închiderea depozitelor neconforme de deșeuri va reprezenta o prioritate. Acest comitet va fi în subordinea directă a șefului Guvernului.
„Acest comitet va aduce la aceeași masă toate ministerele implicate. În cazul închiderii depozitelor neconforme de deșeuri fiind vorba inclusiv de Ministerul Energiei și de cel al Economiei, pentru că unele depozite au fost ale unor companii de stat. La nivelul comitetului se vor stabili cele mai eficiente soluții, apoi se va fi urmărit progresul. De exemplu, în cazul unor depozite de deșeuri industriale se va pune problema exproprierilor, urmând ca lucrările să fie realizate de statul român, cu finanțare europeană. De asemenea, prin intermediul prefecturilor se va urmări și graficul de închidere a depozitelor de deșeuri de pe raza localităților”, a declarat Banciu.
Altfel, spus, dacă Primăria Brașov va continua să tergiverseze problema închiderii depozitelor de deșeuri, „pe fir” ar putea intra direct premierul României… asta dacă va reuși să dea de primarul Brașovului. Pentru că, potrivit unor surse politice, încercările de până acum nu prea au avut succes…
Mediul, important doar pentru diplome?
Pentru Primăria Brașov, la nivel declarativ, protecția mediului reprezintă o prioritate de maximă importanță. De altfel, Forumul Orașelor Verzi și diploma obținută pentru organizarea acestui eveniment au fost motive de laudă pentru primarul Allen Coliban. Din păcate, Primăria Brașov nu a trecut de acest nivel, iar modul în care gestionează închiderea depozitelor neconforme de deșeuri este o dovadă în acest sens.
Doar o problemă amânată?
În plus, în ceea privește închiderea depozitului de deșeuri menajere, nu este exclus să asistăm la o „răzbunare” a primarului după înfrângerea în problema închiderii depozitului de deșeuri administrat de Fin – Eco, pentru că el insistă ca depozitul de deșeuri menajere să fie închis de operatorul privat, invocând un acord de mediu emis în momentul în care au început lucrările la rampa ecologică de la Săcele.
De cealaltă parte, Fin – Eco nu spune „Nu” acestui proiect, dar ridică problema finanțării, societatea comercială nefiind dispusă să plătească pentru închiderea unei rampe pe care nu a folosit-o niciun moment. Problema este că, dacă nu se va ajunge la un compromis, municipiul Brașov ar putea fi pus în situația de a plăti amenzi consistente și asta din bugetul local al municipiului, nu din buzunarul primarului sau a firmei Fin – Eco.
Din păcate, în acest dosar, ca și în multe altele, primarul Brașovului dă dovadă de inflexibilitate, iar o astfel de strategie nu face decât să amâne o problemă, nu să o rezolve. La fel a acționat și în problema mutării depozitului de deșeuri de la Săcele: chiar dacă știa că nu se poate, el insista ca activitatea depozitului să fie oprită și să se construiască o altă rampă, departe de municipiul Brașov. Într-un final, a bătut în retragere, sperând că poate relua ofensiva în momentul în care se va discuta de începerea lucrărilor la Celula nr. 5 a depozitului.
În acest dosar el a invocat de mai multe ori „greaua moștenire”, însă aceasta nu este o scuză. Fiecare primar, premier sau președinte a primit o „grea moștenire” și, după puteri și capacități strategice a încercat să limiteze amploarea dezastrului. Cine nu s-a adaptat, a fost „aruncat în groapa istoriei”.
Investitii
Muncitorii de la Construcții Erbașu SA profită de orice fereastră de vreme bună. Lucrările la drumul „Valea Doftanei” continuă și iarna
Reabilitarea DJ 102I Valea Doftanei – Brădet merge mai departe. Deși oficial nu a început sezonul construcțiilor, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, anunțat că imediat ce condițiile meteorologice au fost prielnice, antreprenorul a trimis echipele pe șantier.
Acesta a precizat că în prezent, lucrările la structura rutieră se concentrează pe partea de consolidare cu ziduri de sprijin și piloți forați. De asemenea, se lucrează la refacerea podețelor de pe traseul drumului interjudețean care pe teritoriul administrativ al județului Brașov are o lungime de 12,43 km.

„Ținem în permanență legătura cu Compania Națională de Investiții, cu firma Construcții Erbașu SA, cu ocoalele silvice și cu autoritățile locale, astfel încât să rezolvăm orice potențială problemă din sfera noastră de competențe și să ne asigurăm că lucrările avansează cât mai bine”, a declarat Veștea.
Valoarea totală actualizată a investiției care va transforma un drum forestier și de pământ într-o șosea modernă, capabilă să preia o parte din fluxul turistic uriaș dintre județele Prahova și Brașov este de 431.496.876,97 lei. Amplasamentul a fost predat către constructor în vara anului trecut, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de trei luni.
Investitii
FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.
Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.
„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.
Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.
Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.
Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare
Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.
„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.
Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.
„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.
Investitii
Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.
Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.
„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.
Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov
Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.
„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.
Pe termen lung: Consolidare și modernizare
Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.
Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului
Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.
Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist
Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia „ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.
„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.
La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.
Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.
-
Investitii3 zile agoFOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
-
Investitii3 zile agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Prima Pagina5 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate5 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Politica4 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Prima Pagina2 zile agoȘefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”
-
Cotidian6 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Prima Pagina4 săptămâni agoRecital la Opera Brașov cu elevii Liceului „Tudor Ciortea”. Arii Mozart, Vivaldi, Massenet, Porumbescu și Grupul „Crai Nou” dirijat de Asineta Răducan



