O analiză Hotnews.ro

PSD și PNL au viziuni diferite asupra restituirilor de TVA. PNL vrea păstrarea condițiilor actuale, adică așa cum a fost modificată legislația ca măsură anti-criză: control ulterior. PSD dorește doar după compensarea obligațiilor. USR-PLUS nu menționează nimic legat de asta.

PSD și USR-PLUS au o propunere care seamănă la titlu, dar sunt diferite totuși. PSD vrea impozit pe venit zero pe salariul minim și alte câteva lucruri (vedeți mai jos, în text), iar USR se referă la „Zero taxe pe salariul minim”, care de fapt reprezintă zero taxe pe 2.230 lei, indiferent salariu.

Ne referim și la pensii dintr-un singur motiv, care ține de impactul bugetar consistent

PNL: 26,7% creștere a punctului de pensie până în 2024
PSD: 62% creștere a punctului de pensie până în 2024

PNL spune că va majora punctul de pensie până în 2024 cu 46%, dar a luat în calcul cifra de dinainte de ultima majorare, cea din septembrie. Adică în 2024 punctul de pensie va ajunge la 1.840 lei (conform datelor din tabelul lor). Cu alte cuvinte, față de cifra actuală, punctul de pensie va crește cu 26,7%, de fapt. În 2021 punctul de pensie va ajunge la 1.559 sub conducerea PNL, adică va crește cu 8,11%.

PSD se laudă cu o creștere de 32% a punctului de pensie, dar se raportează la o cifră care nu e în vigoare: 1.775 lei. Probabil așteaptă decizia CCR. În 2024, PSD vrea ca punctul de pensie să ajungă la 2.340 lei, adică să fie mai mare cu 62%, față de cel aflat în vigoare acum (1.442 lei).

În programul USR-PLUS nu am sesizat propuneri concrete cu privire la punctul de pensie, ci cuvintele: crearea unui cadru predictibil de mărire a punctului de pensie.

Programul PNL – 340 pagini 
Program de guvernare PNL

Așteptările erau mai mari de la PNL, având în vedere că este la guvernare și are acces la mai multe date decât ceilalți. Un lucru e importat de menționat de la început, anume că PNL nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. Cel puțin așa scrie.

De la început se vorbește despre înființarea unui Fond Român de Investiții și a unei bănci de dezvoltare. De precizat că ideea unui astfel de fond datează de mulți ani. Chiar PSD dorea să facă unul. În ceea ce privește o bancă de dezvoltare, această idee datează și ea de mult mai mulți ani. Până acum nu s-a realizat, cele mai recente discuții publice avansând posibilitatea ca rolul Băncii de Dezvoltare să fie jucat de actuala EximBank.

PNL dorește să ajungă cu deficitul bugetar sub 3% în 2024. Pentru asta, bineînțeles că este nevoie de consolidare fiscală, lucru menționat de program. Doar menționat. În practică, nu există așa ceva.

În teorie ar trebui să fie nevoie de reduceri de cheltuieli și creșteri ale încasărilor. Se vorbește doar despre a doua variantă.

În cazul primei variante, documentul folosește cuvintele: eficientizarea cheltuielilor publice. Ce înseamnă asta în practică, adică ce măsuri ar dori să ia PNL în acest sens? Programul de guvernare nu precizează nimic.

Documentul lasă impresia că nici anul viitor nu va începe consolidarea fiscală, deși Comisia Europeană ne-a avertizat chiar recent pe această temă, lucru confirmat chiar de programul PNL: „România beneficiază și în anul 2021 de „clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 și a efectelor sale negative (sociale și economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea țintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv”. Sunt cuvintele PNL din document.

Măsurile menționate de document pe zona îmbunătățirii finanțelor sunt clasice, truisme, nefiind lucruri concrete. De altfel, astfel de idei se găsesc și în alte programe de guvernare, dar scrise cu alte cuvinte (cu excepția PSD – nu spune nimic despre așa ceva). Doar câteva exemple din multele văzute:
• Mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar;
• Întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară;
• Simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanță prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse.

Se vorbește despre listarea companiilor Aeroportul București și Hidroelectrica și îmbunătățirea guvernanței corporative. De precizat că din punct de vedere al bugetului, banii din listarea unei companii nu intră pe o reducere a deficitului ESA, ci te ajută doar pe cash.

Pe datoria publică e un lucru important spus de PNL: se vor depune eforturi pentru evitarea downgradului de către agențiile de rating.

Cum vor sa facă asta:

• introducerea operațiunilor de buy-back/exchanges cu titluri de stat,
• introducerea operațiunilor cu instrumente financiare derivate,
• apelarea la finanțări de tipul plasamentelor private – funcție de oportunități
• dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație – automatizare proces subscriere și rambursare dobânzi/principal și analiza posibilității efectuării subscrierilor online.

Un scop este ca pe termen mediu datoria publică să nu depășească 60% din PIB. În acest sens sunt menționate parteneriatele public-private: să se facă o strategie să fie amendat cadrul legal etc.

Pe partea de venituri se dorește, printre altele, creșterea colectării din accize, TVA, taxe vamale. Ar fi fost nevoie de mai multe detalii și aici (Adică cum propriu-zis?), chiar dacă nu se pot oferi ținte.

Despre reformarea ANAF

Lucrurile pe capitolul dedicat reformei ANAF sunt detalitate, fiind un lucru bun și lumea își poate face o idee.

• modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP
• obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF,
• proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni
(orizont de implementare de minim 36 de luni)
• asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic
• creșterea performanței specialiștilor IT
• retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii
(pregătire documentație achiziție și estimări bugetare),
• asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023
• verificarea TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecția fiscală.

Câteva lucruri interesante ce trebuie menționate pe zona asta:

• acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori;
• mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe” ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată;
• transformarea executării silite în proces investigativ;
• extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare
• asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor

În rest documentul mai prevede diferite măsuri pentru piața de capital, ajutoarele de stat precum IMM Leasing și altele.

Un lucru de precizat: se dorește introducerea în acționariatul CEC a instituțiilor IFC și BERD. Probabil prin vânzarea unui pachet de acțiuni către acestea.

USR-PLUS – 451 pagini 
Program de guvernare USR-PLUS

Una dintre măsurile care sare în evidență: “Zero taxe” pe salariul minim. Același document spune că este vorba de fapt de netaxarea a 2.230 lei. „Aplicarea taxelor și impozitelor să se facă doar pe suma care depășește salariul minim pe economie”.

Implementarea ar scădea drastic veniturile la buget și mai ales la sănătate, acum când suntem în pandemie, iar sistemul sanitar este subfinanțat.

Probabil se așteaptă ca acei bani să fie recuperați prin consum, iar bugetul de stat să vireze către sănătate sumele respective. Lucrurile nu sunt chiar așa de simple.

Cineva cu un salariu, să spunem, de peste 4.000 de lei, care deja economisește sume suficiente, nu va consuma mai mult, ci va păstra banii în plus probabil în contul curent (asta dacă ne uităm pe datele BNR, de unde reiese că asta fac mulți români cu banii).

Au calculat totuși un impact bugetar: 25-30 miliarde lei. Sursa de finanțare: oprirea creșterii cheltuielilor Statului (nu știm exact ce înseamnă asta) și PNDL. Tot acest document spune că impactul poate fi etapizat. Probabil este vorba despre o reducere etapizată a poverii fiscale pe cei peste 2.000 de lei. 

Reforma ANAF prin debirocratizarea în relația cu organul fiscal, eficientizarea aparatului fiscal, stimularea conformării voluntare.

Debirocratizarea se referă la:

• automatizări astfel încât să fie evitată depunerea de declarații fiscale. Spre exemplu, dacă autoritatea fiscală are informații, că un contribuabil se află într-o anumită situație din declarațiile depuse deja de acesta, schimbările în vectorul fiscal să fie operate automat, fără a mai fi nevoie ca acel contribuabil să depună o declarație prin care să solicite modificarea în vectorul fiscal, modificare ce este oricum obligatorie, nu opțională.
• Simplificarea declarațiilor fiscale.
• Comunicarea automată între bazele de date ale autorităților astfel încât să fie evitate depunerile de declarații despre același eveniment la mai multe autorități.
• Posibilitatea de a depune toate declarațiile fiscale online.
• Legături cu mediul de afaceri pentru identificarea rapidă a neclarităților din legislație și găsirea cu celeritate a unor soluții.
• Simplificarea plăților care se fac către autorități.
• În anumite cazuri, când tratamentele utilizate de contribuabili se dovedesc greșite, dar și legislația și lipsa de reacție a ANAF a dus la utilizarea largă a acestora și pentru o lungă perioadă de timp, oferirea posibilității de a se conforma, fără suportarea de accesorii.
• Creșterea competențelor profesionale a funcționarilor publici angajați ANAF și pregătirea lor pentru era digitală.
• Modificarea legislației astfel încât să fie oferită posibilitatea contribuabililor să se conformeze, apoi să se aplice sancțiuni.

Măsurile de mai sus par a fi destul de bine țintite și oferă o idee de abordare în relația cu contribuabilii.

Reduceri de costuri ale statului prin:

Transpunerea Compactului Fiscal în Constituția României.

Să se facă o analiză în vederea creării unui spațiu fiscal.

Eliminarea pensiilor speciale.

Având în vedere că ne aflăm în procedura de deficit excesiv pentru următorii ani, chiar până la următoarele alegeri cel puțin, nu sunt destule măsuri de reduceri de costuri.

Lucruri ce ar trebui detaliate de cei de la USR-PLUS în ceea ce privește piața de capital și sunt menționate în document: simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii locali și străini și încurajarea emisiunilor de obligațiuni de stat pentru companiile deja listate.

Deși nu se află la capitolul dedicat finanțelor, undeva în prima parte a documentului se vorbește despre desființarea sau reorganizarea agențiilor, autorităților și instituțiilor care, deși sunt finanțate cu bani publici sau beneficiază de privilegii de la stat, nu sunt în mod real în serviciul cetățeanului, ci doar sinecuri pentru oameni conectați politic.

Aceasta propunere este interesantă, dar rămâne de văzut dacă se va aplica și cum (în cazul în care ajung la guvernare), respectiv ce sume s-ar economisi la buget.

Poate că ar fi fost nevoie de o extindere a ideii USR-PLUS de mai sus. Respectiv să se facă o reformă completă a aparatului public pe toate instituțiile.

PSD – 320 pagini 
Program de guvernare PSD

PSD prezintă prima dată principalele măsuri prin care vor crește cheltuielile, iar apoi vine cu un capitol în care se întreabă sau ne întreabă: „De unde vor veni banii?”

Răspunsul îl oferă pe următoarea pagină „Venituri suplimentare la buget”. Au început cu fondurile europene. De precizat totuși că economiștii au tot atras atenția că fondurile europene, cele care intra în administrație, se văd în buget atât pe venituri, cât și pe cheltuieli. PSD face referire și la cele pentru mediul privat, cel puțin așa deducem.

De precizat că tot ce menționăm mai jos face pare din capitolul „Venituri suplimentare la buget” și se repetă obsedant o fraza care spune că 30% din bani vor veni înapoi la stat:

*cifrele nu le menționăm, dar le puteți vedea în program

• Efecte de multiplicare generate de FONDURI EUROPENE (CFM 2014-2020, CFM 2021-2027, Programul SURE, Programul Next Generation EU; inclusiv fondurile pentru agricultură)
*de precizat că SURE, de exemplu, reprezintă împrumut. Nu reprezintă venituri la buget.

• Rată absorbție CFM 2021-2027 = 54% la 31 dec. 2024. Diferența va fi absorbită până la 31 dec. 2027. Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de fonduri europene vor veni la Buget sub formă de taxe și impozite

• Efecte de multiplicare generate de INVESTIȚII ÎN ECONOMIE (din fondurile publice, surse atrase din credite BEI, BERD, BM etc. și prin parteneriat-public-privat). Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la Buget sub formă de taxe și impozite
• Efecte de multiplicare generate de Fondul Strategic de Investiții (FSI). Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la Buget sub formă de taxe și impozite
• Creșterea Veniturilor Populației. Aici PSD păstrează vestitul 30% și spune că va încasa 14,5 miliarde lei în 2024 datorită faptului că vor crește veniturile populației. Spune: „Conform datelor statistice, circa 80% din veniturile populației intră în consum, iar restul este economisit. Din veniturile care se constituie PIB, circa 30% se întoarce labugetul statului sub formă de taxe și impozite.”
• Digitalizare/interconectare case de marcat la ANAF +12 miliarde lei
• Restituire TVA și creanțe doar după compensarea obligațiilor +1 miliard lei

PSD mai ar aduce bani la buget prin raționalizarea cheltuielilor și prioritizarea proiectelor finanțate din bani publici (+4 miliarde lei). Ar trebui detaliat de către PSD acest punct. Adică trebuie înțeles ce înseamnă raționalizarea cheltuielilor.

• Introducerea contractelor de performanță în instituții publice și companii de stat +1 miliard lei
• Digitalizarea marilor sistemelor publice. Aici iarăși nu știm exact la ce se referă PSD.

O măsură care s-ar manifesta și în buget este cea care pare că seamănă cu propunerea USR privind salariul minim, dar e complet diferită. PSD propune impozit zero pe salariul minim fiind vorba de impozitul pe venit. Adică acei 10%. Mai prevede scăderea impozitului pentru salariații cu copii și pentru salariile mai mici de 6.000 lei. Concomitent prevede și impozit zero pentru bonurile de masă. PSD spune că impactul bugetar ar fi de doar 0,2% din PIB. Dacă ne referim la PIB-ul actual, în jur de 2 miliarde lei.

În rest, documentul pe zona de finanțe se mai referă la acordarea de vouchere pentru creșă, mii de euro pentru copii, bonificație la pensii pentru mame și altele. De precizat că astfel de măsuri sunt greu de susținut de buget. Ne aflăm într-o procedură de deficit excesiv și trebuie luate măsuri de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului.