Connect with us

Investitii

Decizia Consiliului Județean Brașov: „Continuăm noi lucrările la aeroport, apoi mai vedem”

Published

on

Consiliul Județean Brașov și-a asumat marți, în mod oficial, finalizarea aeroportului prin forțe proprii, aleșii votând o hotărâre cu două articole în care se arată că „se aprobă finanțarea din fonduri publice o alte surse atrase și construirea de către Consiliul Județean (CJ) Brașov a obiectivului de investiții «Aeroport Internațional Brașov Ghimbav», până la darea în folosință a acestuia, urmând ca într-o etapă ulterioară să se ia decizia privind operarea viitorului aeroport, ținând cont fie de scenariul nr. 1, fie de scenariul nr. 4.3”.

Mai exact, conform acestui act normativ, operarea ar urma să fie realizată de Consiliul Județean Brașov (scenariul nr. 1) sau această activitate va fi concesionată unui operator privat, care ar urma să realizeze investițiile în dezvoltarea și extinderea ulterioară a aeroportului (scenariul 4.3).

Proiectul a fost aprobat de 29 dintre cei 31 de consilieri prezenți la ședință. Ceilalți doi, respectiv Ionel Spinean și Nicolae Postolache (ambii de la PER), s-au abținut.

Tot marți a fost aprobată și o hotărâre privind contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei, din care 155 de milioane de lei (aproximativ 33,69 milioane de euro) urmează a fi alocată pentru lucrările la aeroport. Sumei de 155 milioane lei i se adaugă cele aproximativ 4,86 milioane de euro din împrumutul CEC Bank contractat în urmă cu mai mulți ani, astfel că, pentru aeroport ar fi disponibilă suma de 38,55 milioane de euro. 

 

 

Cât costă, de fapt, aeroportul și cât își poate permite Consiliul Județean?

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, pentru a se finaliza lucrările la aeroport ar fi nevoie de suma totală de aproximativ 57,5 milioane euro (conform studiul de fezabilitate aprobat în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 6 decembrie 2016), astfel că administrația județeană va trebui să mai găsească încă 18,45 milioane de euro.

Acest efort financiar al Consiliului Județean este, însă, unul optimist, pentru că potrivit studiului de fundamentare, realizat de Reliance Travel & Consulting și ONV LAW „valoarea totală a investițiilor pentru Etapa III (până la darea în folosință a aeroportului) se ridica la aproximativ 65,4 milioane  euro (inclusiv TVA), compusă din suma de 57,5 milioane euro prevăzută în studiul de fezabilitate pentru Etapa III (IPTANA SA) plus 7,9 milioane euro, valoarea unor investiții obligatorii pentru autorizarea aeroportului, dar neincluse în studiul de fezabilitate menționat”.

Practic, luând în calcul cele menționate în studiul de fundamentare, pe lângă cei 38,55 milioane euro din credite, Consiliul Județean va mai trebui să facă rost de 32,22 milioane de euro (aproximativ 147,2 milioane de lei), iar probabilitatea ca această sumă să fie obținută tot dintr-un credit este destul de mică, având în vedere că în eventualitatea obținerii împrumutului de 200 de milioane de lei, Consiliul Județean se va apropia de gradul maxim de îndatorare prevăzut de lege.

Calculele s-ar putea complica dacă administrația județeană nu va reuși să identifice un concesionar care să investească în dezvoltarea aeroportului, pentru că în acest caz, Consiliul Județean va trebui să investească și în extinderea aeroportului.

Președintele Adrian Veștea, acuzat că sacrifică județul

Discuțiile din Consiliul Județean Brașov privind aeroportul și împrumutul de 200 de milioane de lei au fost destul de aprinse tocmai din cauza dorintei CJ de face pe forte proprii investitia. Radu Mitric (PSD) și Ionel Spinean (PER) au afirmat că Județul Brașov nu are forța financiară de a finaliza aeroportul prin forțe proprii. De altfel, ambii au insistat ca administrația județeană să se asocieze cu Municipiul Brașov și cu alte unități teritorial administrative (Primăria Ghimbav sau Consiliul Județean Covasna fiind două dintre propunerile lor).  

O astfel de variantă ar lua foarte mult timp, a declarat Adrian Veștea: „A fost pusă problema asocierii. Acest lucru s-ar putea face prin înființarea unei societăți pe acțiuni. Când aloci bani de la bugetul local pentru o astfel de societate se consideră că ar fi ajutor de stat. Consiliul Concurenței ne-a spus că am intra în competiție cu alte entități similare, unele private. De asemenea, pentru o astfel de variantă trebuie să obținem aviz de la Comisia Europeană, iar demersurile ar putea dura doi ani”.

„O soluţie ar fi asocierea cu Municipiul Braşov, despre care domnul preşedinte spunea că necesită un timp îndelungat. Mă iertaţi, dar eu îl contrazic: în Grecia au fost realizate aeroporturi similare, pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul ca două sau mai multe unităţi teritorial-administrative să realizeze investiţia. Această variantă nu trebuie exclusă, mai ales că Municipiul Braşov are suficienţi bani, mai ales că are un excedent de peste 110 milioane de lei, din anul 2017. Au constituit o comisie la nivelul Municipiului Braşov, condusă chiar de preşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Adrian Oprică. Nu s-a dorit această asociere. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a anunţat că trebuie să eliminăm orgoliile, dar se pare că tocmai dumnealui nu face acest lucru. Cealaltă variantă era o concesiune, prin care investitori privaţi suportau lucrările.  Ei puteau face un aeroport mai mare, iar Consiliul Judeţean nu avea nici o obligaţie. Banii investiţi până acum puteau fi folosiţi pentru a deveni asociat în acest proiect. Nu se putea problema pierderilor. În schimb, dacă se va ocupa administraţia judeţeană de operare, va trebui să acopere pierderile din primii ani. De asemenea, creditul pe care va dori să în contracteze preşedintele Consiliului Judeţean va avea o perioadă de graţie de 3 ani, şi va trebui plătit în următoarele mandate (după anul 2020, când vor fi alegerile locale – n.r.). Va urma o perioadă în care judeţul nu se va mai putea împrumuta, nu va mai putea face investiţii în drumuri sau alte proiecte importante. Concesiunea sau asocierea cu Municipiul Braşov reduceau presiunea asupra judeţului Braşov”, a declarat Ionel Spinean. 

„Toți vrem ca aeroportul să se termine cât mai repede. Propunerea noastră este să luăm în calcul asocierea cu Municipiul Brașov cu alte unități teritorial-administrative, chiar dacă acest lucru nu îl vom face de la început. Municipiul Brașov cred că e cel mai important partener pentru acest proiect”, a spus și Radu Mitric. De altfel, Mitric a vorbit despre aeroport și înaintea ședinței de plen, în timpul unei conferințe de presă: „Trebuie să luăm în calcul că la CJ alocăm bani pentru întreg județul. Riscăm să ne ducem, financiar, în cap, cu această investiție, prin concentrarea pe acest împrumut. Vom vota pentru orice finanțare a aeroportului, pentru că ne dorim foarte tare acest obiectiv. Atragem însă atenția că este important să fie continuată discuția cu primarul Brașovului. Ar fi păcat să avem un județ cu două viteze, neglijând investiții în periferia lui, pentru că dirijăm majoritatea banilor într-un obiectiv pe care l-am putea face în comun cu alții”.

Pe de altă parte, după ședința Consiliului Județean, Adrian Veștea a afirmat că va încerca să atragă și Municipiul Brașov în proiect: „Noi am considerat că este important ca această iniţiativă de a face procedurile de achiziţie, fiindcă sunt foarte greoaie dar, în paralel ne vom preocupa ca atât Municipiul Braşov cât şi alte entităţi care-şi doresc, să facem o notificare comună, pe care să o înaintăm Comisiei Europene, care să ne-o aprobe”.

Investitii

Sediul Prefecturii Brașov poate fi reabilitate dar nu oricum. Specialiștii de la „Cultură” impun mai multe condiții

Published

on

Proiectul mult așteptat de reabilitare a Palatului Administrativ de pe Bulevardul Eroilor din Brașov – clădire emblematică în care funcționează Consiliul Județean și Instituția Prefectului – a primit undă verde, însă cu condiții stricte din partea specialiștilor în patrimoniu.

După luni de așteptare și completări succesive ale documentației, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI) Brașov a emis, în ședința din 21 ianuarie, un aviz favorabil condiționat pentru proiectul de reabilitare. Decizia vine după ce, în septembrie anul trecut, aceeași comisie a respins dosarul, considerând că proiectul era incomplet și lipsit de detalii esențiale privind planșele, materialele, stratificațiile și cromatica – atât pentru situația existentă, cât și pentru intervențiile propuse.

Betonul armat, acceptat doar dacă nu afectează elementele istorice

De această dată, specialiștii au impus o serie de cerințe clare înainte ca proiectul să poată avansa. Documentația trebuie completată cu un studiu de fundamentare și un studiu stratigrafic al paramentului, necesare pentru identificarea eventualelor tencuieli valoroase sau a altor elemente de patrimoniu care ar putea fi afectate.

Soluția de consolidare cu beton armat a fost acceptată doar în condițiile în care nu vor fi identificate tencuieli de valoare în zonele vizate și nu există probleme de infiltrații care să mențină umiditatea în zidărie. În plus, consolidarea planșeelor din bolțișoare de cărămidă va trebui realizată cu materiale compatibile cu structurile istorice, astfel încât să nu fie adăugată o sarcină suplimentară asupra clădirii.

Comisia a solicitat, de asemenea, revenirea la faza DTAC și prezentarea proiectului de structură, semn că intervențiile propuse sunt atent monitorizate pentru a nu altera caracterul monumentului.

Clădire de patrimoniu, cu istorie de peste un secol

Palatul Administrativ, cunoscut inițial drept Palatul de Justiție, a fost construit între anii 1900-1902 și este clasat ca monument istoric. Reabilitarea sa este considerată esențială atât pentru siguranța structurală, cât și pentru conservarea valorii arhitecturale.

Pentru finanțarea lucrărilor, Consiliul Județean Brașov intenționează să acceseze fonduri europene.

Proiectul rămâne, însă, sub lupa specialiștilor în patrimoniu, iar fiecare etapă va trebui să respecte echilibrul delicat dintre consolidare și conservare.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending