Cotidian
Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgărașului, propusă pentru a deveni monument în patrimoniul mondial UNESCO
Practic, pe lângă fostul penitenciar comunist din Cetatea Făgărașului, pentru Lista de monumente culturale UNESCO sunt propuse și închisorile similare de la Râmnicu Vâlcea, Sightul Marmației și Pitești
1. Ansamblul monumental din Târgu Jiu (judeţul Gorj);
2. Ansamblul rupestru de la Basarabi (judeţul Constanţa);
3. Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe (judeţul Sibiu);
4. Satele istorice Hollókő (Ungaria) şi Râmetea (judeţul Alba) şi împrejurimile lor;
5. Peisajul cultural minier Roşia Montană (judeţul Alba);
6. Bisericile postbizantine din Curtea de Argeş (judeţul Argeş);
7. Bisericile cneziale din Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara): Biserica Sf. Nicolae din Densuş, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Biserica cnezilor Cândea – azi Biserica Reformată – Calvină din Sântămaria Orlea, Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, Biserica Pogorârea Sf. Duh din Ostrov şi Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada;
8. Restaurări ale arhitectului André Lecomte De Noüy: Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi şi Biserica Episcopală Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Argeşului (judeţul Argeş);
9. Culele din Oltenia: Cula Greceanu din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea(, Cula Duca din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea), Cula Cornoiu din oraşul Bumbeşti-Jiu (judeţul Gorj), Cula Crăsnaru din satul Groşerea, (judeţul Gorj), Cula Cioabă – Chintescu din satul Şiacu (judeţul Gorj), Cula Izvoranu – Geblescu din satul Brabova (judeţul Dolj);
10. Peisajul cultural monahal Vânători – Neamţ (judeţul Neamţ);
11. Cetatea Alba Carolina (judeţul Alba);
12. Frontierele Imperiului Roman – Limes. Două dintre situri, se află în judeţul Hunedoara, la Micia (Mintia), în vecinătatea municipiului Deva şi la Cigmău (lângă oraşul Geoagiu);
13. Cetatea Histria (judeţul Constanţa);
14. Fostele închisori comuniste: fostul penitenciar Jilava (judeţul Ilfov), fostul penitenciar Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), fostul penitenciar de la Piteşti (judeţul Argeş), fostul penitenciar de la Făgăraş (judeţul Braşov), fostul penitenciar de la Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş);
15. Peisajul cultural industrial forestier Vaser / Novăţ (judeţul Maramureş);
16. Situri ale memoriei Primului Război Mondial: Mausoleul de la Mărăşeşti, Mausoleul de la Mărăşti, Mausoleul de la Soveja şi Mausoleul de la Focşani (toate în judeţul Focşani);
17. Peştera Coliboaia – artă preistorică (judeţul Bihor);
18. Complexul cultural Pre-Ariuşd-Cucuteni – Trypila (transnaţional).
În prezent, România are 6 situri culturale pe Lista UNESCO:
1. Satele cu biserici fortificate din Transilvania: Biertan (judeţul Sibiu), Prejmer (jueţul Braşov), Viscri (judeţul Braşov), Dârjiu (judeţul Harghita), Saschiz (judeţul Mureş), Câlnic (judeţul Alba) şi Valea Viilor (judeţul Sibiu);
2. Mănăstirea Horezu (judeţul Vâlcea);
3. Bisericile din Moldova (judeţul Suceava): Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe a Mănăstirii Humor, Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica Sf. Cruce din satul Pătrăuţi, Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Probota, Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneţ, Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Suceviţa;
4. Centrul Istoric Sighişoara (judeţul Mureş);
5. Biserici de lemn din Maramureş: Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din satul Bârsana, Biserica Sf. Nicolae din satul Budeşti, Biserica Sf. Paraschiva din satul Deseşti, Biserica Naşterea Maicii Domnului din satul Ieud, Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Plopiş, Biserica Sf. Paraschiva din satul Poienile Izei, Biserica Sf. Arhangheli din satul Rogoz, Biserica Sf. Arhangheli din satul Şurdeşti.
6. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa (judeţul Hunedoara) şi Căpâlna (judeţul Alba).
Cotidian
Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă
Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.
Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.
Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.
De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:
- – Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);
– Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);
– Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);
– Ghimbav: Metro și Delcar;
– Ghimbav: str. Sânzienei.
Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”
Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.
Cotidian
FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.
Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.
„Indexarea nu este un gest de generozitate”
Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.
Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.
Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.
Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă
Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.
Ultimatum de 30 de zile
În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.
Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.
Cotidian
Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM
După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.
Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.
„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.
De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.
„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.
Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.
ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații
De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.
„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.
Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.
-
Investitii3 zile agoFOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
-
Investitii3 zile agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Prima Pagina4 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate4 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Politica3 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Prima Paginao zi agoȘefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”
-
Cotidian6 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov5 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii



