Connect with us

Cotidian

FOTO & VIDEO. Istoria fast food-ului, prezentată la Casa Junilor din Brașov. Comportamentele culinare din Imperiul Roman, actuale și în ziua de azi

Published

on

Fast food, un comportament culinar controversat face parte din istoria umanității. Aceasta fost punctul de pornire a unui inedit ce s-a desfășurat joi seara la Casa Junilor din Brașov: atelierul cu degustare „Thermopolia și merenda- Fast Food-ul care ne-a însoțit din vremea romanilor”, la care au participat câteva zeci de persoane. Evenimentul face parte din proiectul cultural „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane”, derulat de Agenția Metropolitană Brașov (AMB) în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov. Pentru acest proiect, AMB a obținut o finanțare nerambursabilă din partea Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Participanții la evenimentul de la Casa Junilor au avut ocazia de a afla de la istoricul Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie Brașov, detalii interesante despre preparatele culinare din perioada romană, despre preluarea lor de către alte popoare, despre „thermopolia”, care era un fel de chioșc în care se comercializau diferite feluri de mâncare și băuturi.

„În orașele din Imperiul Roman în care, în afară de casele bogaților unde exista o sală specială pentru bucătărie și bucătari, cei care stăteau în așa numitele «insule», care erau niște blocuri, nu aveau spații pentru bucătărie. Ei erau clienții unor «unități de alimentație publică» din vremea respectivă, așa numitele taverne, pe care le știm toți și un fel de chioșcuri cu deschidere la stradă, asemănătoare cu cele actuale, cu bolți, care se numeau «thermopolia», în care se serveau și mâncăruri calde. În aceste spații se preparau produse la grătar sau cuptor, dar existau și niște vase, numite «dolia», un fel de ceaune din lut, în care pregăteau supe, ce puteau fi cumpărate în mici vase de lut (un fel de caserole ale zilelor noastre, n.r.)”, a explicat Stănescu în timpul părții „teoretice” a atelierului, când a oferit serie de detalii despre preparatele culinare romane.

Cum s-a născut „fast food-ul roman”

Astfel de unități de alimentație publică nu erau întotdeauna sigure pentru consumatori, a continuat istoricul:

„Erau multe insecte care puteau altera mâncarea. În aceste condiții, împărați romani, precum Tiberius, Claudius sau Nero, au încercat să limiteze acest tip de servire a populației. Unii ai interzis activitatea acestor unități în anumite zile, alții prepararea cărnii sau a vinului cald. Erau permise mici gustări cu lipie – care au contribuit la dezvoltarea unor produse precum pizza – sau salatele. Este interesant, pentru că vedem că și în epoca romană erau probleme asemănătoare celor actuale și exisa și atunci o tendință de reglementare”, a continuat Stănescu.

Altfel, spus, regulile instituite de autoritățile romane au „deschis drumul” produselor care acum sunt definite ca făcând parte din categoria „fast food”.

Însă, a mai spus Stănescu, „fast food-ul ne-a însoțit de la începutul umanității, de când primul om a fript prima bucată de carne, de când a fost făcut primul ochi din ou sau prima papară, de când au fost pregătite alimente pe care să le ia pe drum”.

Fast food, a mai enumerat Alexandru Stănescu, este și micul pe care îl cumpărăm din diferite locuri, dar este și pachetul pe care îl ia elevul la școală.

Brânza, un „brand” al latinității

Multe preparate culinare ale acelei perioade istorice s-au extins și în alte zone ale Europei. Unul dintre ele este brânza de oaie, un aliment care a devenit emblematic apoi pentru țări precum Franța, Italia sau România.

„Influența romană s-a manifestat la noi și prin obiceiurile pastorale și prin creștinism. Romanii mâncau de trei ori pe zi brânza. Este un produs specific latinității. În alte zone ale lumii, laptele de oaie sau de capră era folosit pentru pregătirea iaurtului sau a altor preparate”, a mai spus Stănescu.

Un proiect de „educație a gustului”

„Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane” face parte dintr-o serie de proiecte ale Agenției Metropolitane Brașov prin care Alexandru Stănescu a precizat că se face „educație a gustului”.

„Acesta este un proiect este o continuare a altor proiecte ale noastre prin care încercăm să mergem pe urmele gastronomiei românești, să redescoperim gastronomia veche europeană, cum este și cazul celei romane. Am abordat și aspecte mai contemporane, cum sunt cafelele sau cafenelele sau alte teme ce țin de perioada modernă”, a explicat Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie, care a documentat și pregătit informațiile pentru activitățile incluse în acest proiect.

Ce evenimente urmează

În perioada următoare, prin proiectul „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane”, va fi lansată broșura „Rețete și povești culinare din Brașov. Fabuloasa istorie a cafelei, portocalei și a mirodeniilor”.

„Prin realizarea acestei broșuri, și documentarea celor 7 capitole, publicul larg va avea acces la informații interesante privind comerțul de mirodenii în Evul Mediu și Epoca Modernă, în centrul și sud estul Europei, despre marile tradiții culinare urbane, despre apariția și evoluția cafenelelor care în Imperiul Habsburgic aveau rolul de a fi etalonul calității vieții urbane și un simbol al modernității”, a afirmat directorul Muzeului de Etnografie Brașov. Alte 5 videoclipuri vor cuprinde rețetele care prezintă în mod grăitor moștenirea culturală, imaterială, intangibilă lăsată de cultura austriacă a cafenelei”, a precizat Alexandru Stănescu.

De asemenea, în cursul acestei luni vor fi atelierele „Ciocolatherium”.  

Pe de altă parte, prin acest proiect, în cursul lunii septembrie s-au mai desfășurat trei evenimente inedite: „Basmul și povestea – ca izvor al bucătăriei românești” (12 septembrie), „Cafea și cafenele – extraordinara aventură a unei băuturi care în 3 secole a devenit simbolul lumii moderne, al burgheziei și oamenilor întreprinzători” (19 septembrie) și „Five O Clock tea – reconstituirea eveniment de epoca cu costume si preparate culinare” (26 septembrie).

Ideea acestui proiect a pornit de la premisa că atât brașovenii, cât și turiștii doresc să afle informații privitoare la patrimoniul cultural brașovean.

„Ne-am propus ca prin acest proiect cultura tradițională a românilor brașoveni să fie descoperită, prin metode atractive si accesibile ca demonstrațiile, implicarea lor în activități interactive (degustări)”, a explicat managerul de proiect, Andreea Cojocaru.

Valoarea totală a proiectului „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane” este de 158.931,74 lei, din care 142.394,24 lei – finanțare nerambursabilă din partea AFCN și 16.537,50 lei – contribuția AMB.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending