Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a împlinit 50 de ani, iar aniversarea a fost sărbătorită cum se cuvine, printr-un eveniment special, în care, prin discursurile lor, participanții – oficiali locali și medici importanți ai „Județeanului” – au făcut o radiografie a spitalului, dar au vorbit și despre viitor.
Cu oaceastă ocazie, medici care au „scris istoria” unității sanitare au primit diplome de excelență, iar oficialii care de-a lungul timpului au susţinut instituţia au plecat şi ei de la eveniment cu plachete. Nu au fost uitați nici cei care formează actuala echipă a „Județeanului”, pentru că diplome au primit și actuali medici, dar și asistenții medicali, infirmierele sau brancardierii.
Un spital mic primit în urmă cu 50 de ani, un spital mare dorit pentru următorii 50 de ani
Prin discursurile lor, unii dintre invitați au amintit de faptul că actualul spital este unul mic și că orașul nostru are nevoie de o nouă unitate sanitară. De exemplu, președintele Colegiului Medicilor Brașov, dr. Gabriel Moraru, a amintit că în urmă cu jumătate de secol, Brașovul a primit un spital de „oraș mic”:
„În 1973, Brașovul a primit un spital asemănător celui din Focșani sau a altor unități din orașe mai mici. Actualul spital s-a putut dezvolta în exterior foarte puțin. Singura dezvoltare majoră a fost noua Unitatea de Primiri Urgențe. Restul dezvoltării s-a făcut prin restructurare internă. Sper ca peste 50 de ani să vorbim despre o nouă locație a spitalului Brașovului”, a precizat dr. Moraru.
În același registru a fost și discursul ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea, care, după ce a amintit că începând cu anul 2016 (când a devenit președinte al Consiliului Județean Brașov) a alocat tot mai mulți bani pentru sănătate, a amintit și de proiectul noului spital.
„Avem obligația să ne gândim la viitor, să trecem de declarații și să ne asumăm un spital al nostru, al brașovenilor. Ambiția noastră este de a construi o nouă unitate medicală. Nu vă așteptați ca cineva să ne dea banii. Noi trebuie să «furăm startul» și să începem lucrările, pentru a demonstra apoi că trebuie să beneficiem de resurse financiare din alte surse. O unitate medicală nouă ar trebui să fie următorul proiect al Brașovului. Spitalul Județean este cea mai importantă unitate medicală pe care o are Brașovul. Este o unitate care, chiar dacă nu are un caracter regional, de cele mai multe ori a avut o activitate regională. Anual, peste 80.000 de persoane trec pragul aceste unități medicale și se întorc sănătoase”, a spus Adrian Veștea.
Despre dezvoltarea infrastructurii sanitare brașovene a vorbit și directorul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat:
„50 de ani de spital, 50 de ani de sănătate continuă în cadrul județului Brașov, alături de o echipă fantastică de oameni dedicați, care pun foarte multă pasiune și care au putut să compenseze eventualele lipsuri de-a lungul aceste jumătăți de veac (…) Brașovul are nevoie de spital și de o sănătate la standarde europene. Brașovul are nevoie de mai multe spații spitalicești. Brașovul are nevoie de mai multă înțelegere și răbdare”.
Mulți medici, absolvenți ai Universității Transilvania Brașov
Pe de altă parte, cei care au ținut discursuri au au vorbit și despre personalul medical, iar mesajul lor a fost că, din acest punct de vedere, „brașovenii sunt pe mâini bune”.
„În ultimii ani, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a beneficiat de investiții semnificative, atât în modernizarea infrastructurii, cât și a aparaturii. Aceste investiții sunt dublate de calitatea personalului medical. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov există și un corp medical de o calitate extraordinară, care dă dovadă de mult profesionalism”, a spus prefectul județului.
Mulți dintre medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov sunt absolvenți ai Facultății de Medicină a Universității Transilvania, care a fost înființată în urmă cu 31 de ani, în 1992.
„Domnul ministru Adrian Veștea a amintit de investițiile în infrastructura medicală. Noi, în ultimii 31 de ani, am investit în resursa umană. Există o legătură strânsă între Universitatea Transilvania și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și sper ca aceasta să se dezvolte în viitor”, a spus rectorul Universității Transilvania, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan.
2.000 de paturi în anii 70-80
Spitalul Judeţean Brașov s-a înfiinţat în decembrie 1973, prin unificarea mai multor unităţi sanitare existente la acel moment în oraş: Spitalul Județean (edificiu nou construit), Spitalul Mârzescu , Spitalul de Oncologie, Spitalul de boli deramato-venerice, Spitalele uzinelor Tractorul și Steagu Roșu, Centrul de transfuzii sanguine, Stația de salvare, Centrul sanitar anti-epidemic, Centrul de stomatologie și mai multe policlinici și dispensare comunale și orășenești. Încă de la început spitalul a avut o structura pavilionară, partea tehnico-administrativă funcționând în pavilionul central de pe Calea București.
În perioada anilor 70-80, spitalul avea aproximativ 3.000 de salariați și aproximativ 2.000 de paturi.
După anul 1990, spitalul a trecut prin mai multe reorganizări, iar în acest moment are aprobate 915 paturi repartizate pe 33 secții și compartimente.
Sala Sporturilor din Ghimbav a găzduit sâmbătă seara partida dintre CSO Teutonii Ghimbav și Steaua București, derby-ul play-off-ului pentru promovarea în Liga Zimbrilor la handbal masculin. Înaintea acestei partide, cele două echipe aveau victorii pe linie în Campionatul Național de Handbal (liga secundă) astfel că ambele au început play-off-ul de promovare ca favorite pentru promovare în prima ligă.
Partida de la Ghimbav a fost echilibrată, cele două formații oferind spectatorilor care au umplut până la refuz sala un handbal în forță, în care jucătorii ambelor formații au dat totul pentru victorie.
Câștig de cauză în această bătălie a avut formația bucureșteană, scorul final fiind 29-34. Chiar dacă diferența a fost de cinci goluri, partida a fost una echilibrată, cele două echipe alternând momentele de dominare.
Portarul gazdelor, Radu Turturică, a avut și în acest meci mai multe serii de intervenții miraculoase, însă echipa bucureșteană a demonstrat și de această dată că are cel mai bun atac din liga secundă.
La finalul partidei, „Teutonii” au fost aplaudați și încurajați de numeroșii suporteri, așa cum o fac fanii adevărați.
„Băieții au jucat cu curaj și determinare, ținând piept unei echipe puternice și cu tradiție. Astfel de partide cresc o echipă și îi întăresc caracterul. Mergem înainte, capul sus! Ne concentrăm pe deplasarea de la Făgăraș”, au transmis oficialii CSO Teutonii Ghimbav .
Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”
Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (SCJUBv), dr. Mariana Sporiș, de obicei discretă în ceea ce privește declarațiile publice, și-a motivat demisia din funcția de șef al „Oncologiei”, dar și din calitatea de medic în cadrul unității sanitare brașovene.
De altfel, ea a menționat că nu a vrut să facă declarații în spațiul public în legătură cu demisia ei, dar „afirmațiile conducerii SCJUBv mă obligă să fac unele precizări”. În primul rând, ea a ținut să precizeze că nu a demisionat „din cauza Fundației Metropolis, nu ei m-au dezamăgit. Chiar le mulțumesc pentru implicare și știu că nu din cauza lor a căzut proiectul de renovare a secției”. De asemenea, ea nu a avut niciun reproș la adresa fostei conduceri a spitalului.
„Nu mi-am dat demisia nici din cauza fostei conduceri a SCJUBv. Împreună cu fostul manager și fostul director medical am gândit îmbunătățirea condițiilor hoteliere, dotarea cu aparatură, creșterea calității serviciilor pentru pacienții oncologici. Prin fonduri europene s-a achiziționat aparatură nouă, de top, care urma să fie instalată în secția renovată. Împreună am fost o echipa, asta a fost și este percepția mea”, a explicat medicul brașovean.
O demisie de onoare
În acest proiect, a continuat ea, „am implicat în acest proiect mulți oameni, apropiați sau necunoscuți, am oferit speranțe, am cerut încredere și… bani”.
„Proiectul a căzut. Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic. Considerați că e o demisie de onoare. Și nu mai vreau nici să rămân ca medic în cadrul SCJUBv – asta din motive personale”, a mai spus dr. Sporiș.
Totodată ea a ținut să le mulțumească celor care i-ai fost alături: pacienți, aparținători, prieteni, firme, ONG-uri, celor care au donat și s-au implicat.
„Încă o dată mulțumesc Fundației Metropolis care a făcut ca visul nostru să pară realizabil. Am fost aproape…”, a mai spus Mariana Sporiș.
Pe de altă parte, ea a transmis și o rugăminte către conducerea spitalului: „Să nu mai facă speculații și nici să nu mai dea declarații în numele meu”.
Acest apel vine în contextul în care, printr-un comunicat de presă, conducerea SCJUBv a transmis că ea „și-a exprimat decizia de a-şi înceta activitatea în cadrul SCJUBv ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”. Amintim că în 3 februarie, Fundația Metropolis a anunțat retragerea din proiectul de renovare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Președintele fundației a motivat această decizie prin faptul că administrația județeană a anunțat că va realiza lucrări mult mai ample la clădire, estimate la aproximativ 60 milioane de lei.
FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.
Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.
„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.
Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.
Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.
Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare
Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.
„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.
Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.
„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.
Folosim tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații pentru a personaliza conținutul și anunțurile publicitare afișate în funcție de interesele și/sau profilul dumneavoastră.