Connect with us

Cotidian

Guvernul Orban pregătește rectificarea bugetară. Educația și Transporturile, în topul tăierilor. Cine pierde și cine câștigă pe final de an

Published

on

​​Deficitul bugetar ar putea urca la 4,3% în acest an, conform proiectului de rectificare publicat marți dimineață de Ministerul Finanțelor Publice. HotNews.ro a publicat de ieri această informație, confirmată de 3 surse convergente, care spuneau că după rectificare, deficitul se va situa între va fi între 4,1 – 4,3% din PIB.



„Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18,356 miliarde lei, din care 10,488 miliarde lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7,868 miliarde lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile”, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit acesteia, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2,09 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16,266 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB.

Cine pierde bani

• Ministerul Educației Naționale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.
Totodată, pentru învățământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii și a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

• Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului;

• Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituții publice, pentru întreținerea infrastructurii feroviare și întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) și rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităților și gratuităților de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) și pentru finalizarea proiectelor ISPA;



• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unități ale administrației publice (-100,0 milioane lei), bunuri și servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) și împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).

• Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,5 milioane lei) și alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (+1,3 milioane lei).

• Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile și serviciile, la alte transferuri, la subvenții, la cheltuieli de capital și la cheltuieli de personal. În același timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocațiile pentru susținerea cultelor religioase.

* Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție, precum și necesarul de finanțare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) și la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale (+0,2 milioane lei).



Cine câștigă:

• Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel:
majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a:

-diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuția de asigurări sociale datorate de asigurați și
-majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plății integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie;

– suplimentarea fondurilor destinate plății drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc.).



• Ministerul Sănătății: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel:
– suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei;
– diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuție a cheltuielilor, precum și a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) și cheltuieli de personal (-28 milioane lei).

• Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, precum și pentru derularea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) și reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-45,3 milioane lei) și bunuri și servicii (-1 milion lei);

• Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenții – Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, -50 milioane lei Plăți în contul creditelor garantate și/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuția României la bugetul UE și +250 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.



• Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);

• Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) și la cheltuieli de capital (-28 milioane lei);

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă

Published

on

Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.

Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.

Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.

De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:

  • Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);

Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);

Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);

Ghimbav: Metro și Delcar;

Ghimbav: str. Sânzienei.

Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.

Continue Reading

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Trending