Connect with us

Cotidian

Istoria ninsorilor târzii de primăvară – Când a nins în luna mai la Brașov și când a mai rămas la Predeal zăpadă și în iunie

Published

on

Pe 1 mai 1970 la Brașov nu a fost vreme de grătar, ci a nins și s-a depus strat de zăpadă. La fel s-a întâmplat pe 1 aprilie 2020 într-un loc cu climă blândă: Drobeta Turnu Severin. Când vremea se schimbă radical, pot fi zile cu ninsoare în aprilie și la câmpie, iar în articol puteți citi despre momentele extreme din ultimii 60 de ani când a nins în a doua parte a primăverii în diverse locuri din țară, de la Mangalia până la Satu Mare și de la Suceava până la Oravița.

  • Anii în care în aprilie a nins în multe locuri din țară au fost 1982, 1984, 1996, 1997 și 2017. Cel mai recent exemplu este din 2020, când pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Drobeta Turnu Severin. Un alt exemplu: pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm de zăpadă la Bârnova, la 10 km de Iași.
  • Anul 1996 a fost ieșit din comun fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, șase la Câmpina, trei la București și patru la Bacău. Se poate vorbi de un fel de ”Crăciun de Paște”, fiindcă în ziua de Paște a început să ningă peste tot în țară, iar a treia zi erau 44 cm de zăpadă la Brașov și 16 cm la Sibiu.
  • Un episod cu totul ieșit din comun a fost pe 8 mai 1989, când la Joseni s-a depus un strat de 5 cm de zăpadă. Chiar și pentru un pol al frigului a fost ceva cu totul special. Și la Baraolt a fost strat de zăpadă în acea zi. Pe 1 mai 1970 a fost strat de zăpadă la Brașov și Târgu Secuiesc, iar pe 8 mai 2011 a nins la Întorsura Buzăului.
  • Ninsori uimitor de târzii s-au produs la 14 mai, în 1980. În unele locuri s-a depus și un firav strat de zăpadă de 2-4 cm, dar nu a durat, maximele fiind pozitive. Tot ce am descris în acest articol reprezintă fenomene extreme. Rar poate fi atât de frig încât stratul de zăpadă să se mențină mai mult de câteva ore într-o zi de mai, la altitudini joase.
  • Cel mai târziu strat de zăpadă a apărut la Mangalia pe 30 martie 1969, iar la Constanța, pe 28 martie 2013. Este ceva rar, mai ales că în aceste localități ultimii ani au adus ierni cu mai puțin de zece zile cu strat de zăpadă. Spre exemplu, la Mangalia au fost cinci zile cu zăpadă în 2020, diferență uriașă față de 1981 care a adus 29 de zile cu omăt.
  • Numărul de zile cu strat de zăpadă a scăzut mult în ultimul deceniu față de iernile grele din anii 80. Cu atât mai special este când în a doua parte din aprilie se depune strat de zăpadă și temperaturile ajung la nivel de ianuarie. Dar sunt situații rare și temperaturile urcă și la peste 8 – 10 grade la amiază. În unele localități temperaturile au depășit +20 de grade la 2-3 zile de la o ninsoare de aprilie.
  • Stratul de zăpadă se menține mai mult în formele concave de relief (văi, depresiuni, crovuri), pentru că acumulările de zăpadă sunt favorizate de scăderea vitezei vântului. În plus, radiația solară este diminuată. La peste 1.000 m alt ninge aproape în fiecare an în aprilie.
  • În mod excepțional poate ninge și spre final de primăvară, iar un exemplu extrem vine din Republica Moldova unde a nins pe 20 mai 1952 la Briceni care este polul frigului pe timp de vară în țara vecină. Briceni nu este însă un oraș montan, ci se află la doar 39 m alt, într-o vale largă formată din două râulețe.

Cronologia ninsorilor din a doua parte a primăverii (1962-2020)

1962

Pe 8 iunie a nins la Predeal, iar în ultima zi de aprilie a fulguit la Petroșani

1963

Într-un an celebru pentru iarna extrem de rece, a nins și la final de martie în Dobrogea și la început de aprilie în Caracal. La Iași, stratul de zăpadă a ajuns la 14 cm în aprilie.

1964

La Corugea (Dobrogea) a nins pe 27 aprilie.

1965

Pe 4 mai a nins la Târgu Secuiesc

1967

În zilele de 24 și 25 aprilie a nins și s-a depus strat de zăpadă în mai multe locuri, mai ales în Transilvania, dar și la Câmpina, un loc cu climă foarte blândă. La Bistrița s-a depus strat de zăpadă, a nins și la Dej, dar și la Tg Mureș.

1968

Pe 10 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Arad, dar și la Râmnicu Vâlcea.

1969

În 30 martie s-a depus strat de zăpadă la Mangalia, iar zece zile mai târziu ningea în Dobrogea, dar și la Giurgiu.

1970

Pe 1 mai a nins la Brașov și s-au depus 4 cm de zăpadă. Tot atunci s-a depus strat de zăpadă la Tg Secuiesc.

1971

La jumătatea lui aprilie ningea la Negrești (jud Vaslui)

1973

Pe 17 iunie au fost averse de ninsoare la Predeal

1974

La mijloc de aprilie au fost averse de ninsoare la Hârșova și București. Pe data de 18 s-a depus strat de zăpadă la Blaj.

1976

Fenomen foarte rar atât de târziu în an. Pe 30 aprilie a nins la Cluj, Oravița, Botoșani și Zalău. La Miercurea Ciuc și Rădăuți s-a depus strat de zăpadă.

1980

Pe 14 mai s-a depus strat de zăpadă la Suceava și a nins la Miercurea Ciuc, Bistrița și Joseni. Tot atunci a nins și la Bacău, la Piatra Neamț, la Cotnari și la Tg Neamț (unde s-a depus și strat de zăpadă de 4 cm).

1981

Între 18 și 20 aprilie s-a depus strat de zăpadă în multe locuri: Craiova, Ploiești, Titu, Băilești, Calafat, Slatina. A nins și în jud Bihor, dar și la Moldova Veche. La Calafat grosimea stratului de zăpadă a fost de 3 cm, fapt extraordinar pentru o localitate unde constant se înregistrează printre cele mai ridicate temperaturi din țară. La Ploiești nu doar că a fost strat de zăpadă, dar maxima zilei a fost de numai +2 grade.

1982

La Oradea s-a depus strat de zăpadă pe 27 aprilie, iar o zi mai târziu s-a repetat fenomenul și la Satu Mare și Baia Mare. Pe 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă în două localități din Oltenia: Polovragi și Târgu Logrești. În luna mai, stratul de zăpadă avea 59 cm la stațiunea Păltiniș de lângă Sibiu (1.454 m alt).

1984

Pe 27 și 28 aprilie au fost ninsori extrem de târzii și s-a depus strat de zăpadă la Sibiu, Făgăraș, Drăgășani, Târgoviște, Pitești și Curtea de Argeș. A nins pentru scurt timp și în Banat, Moldova și Crișana, fiind cel mai târziu episod de ninsoare care a cuprins aproape toată țară atât de târziu în primăvară.

Pe 1 mai erau 40 cm de zăpadă la Sinaia (cota 1500).

1985

Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Oravița. A fost doar 1 cm, însă într-un loc unde vremea este extrem de blândă chiar și iarna. Oravița este locul unde au fost +22 C în ianuarie.

Pe 1 mai a fulguit la Timișoara, iar pe 29 aprilie, la Arad.

1987

Pe 9 mai a nins pentru foarte scurt timp la Brașov, Cluj, Petroșani și Voineasa. La Cluj minima a fost de 0,7 C.

1988

Pe 16 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Sebeș, Buzău, Călărași, Bacău, Hârșova și Medgidia, iar la Constanța a nins pentru scurt timp. Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Ocna și a nins la Galați, Rm Sărat și Bârlad.

În locuri precum Constanța, Mangalia, Sulina sau Tulcea sunt ani în care nu se depune deloc strat de zăpadă, astfel că dacă ajunge să ningă acolo în aprilie, chiar este un fapt meteo excepțional.

1989

Zilele de 7 și 8 mai au fost aparte, fiindcă s-a depus strat de zăpadă la Joseni, Baraolt și Zalău. La Făgăraș și Baia Mare a nins pentru scurt timp. La Joseni, stratul de zăpadă a fost de 5 cm pe 8 mai, minima a fost de 0,2 C, dar maxima a ajuns la 8 grade, astfel că zăpada s-a topit repede.

1990

Pe 29 aprilie a fulguit la Târgu Neamț.

1991

Pe 1 iunie încă persista un firav strat de zăpadă la Predeal, 4 cm. Frigul și zăpada sosiseră pe 25 mai, iar pe 27 stratul de zăpadă era de 35 cm. Au fost șapte zile consecutive cu strat de zăpadă la Predeal. Tot în 1991, la Păltiniș (Sibiu) erau 53 cm de zăpadă pe 28 mai și stratul persista până pe 1 iunie (16 cm).

La vârful Omu erau 223 cm de zăpadă pe 2 iunie, stratul topindu-se abia pe 25 iunie, în timp ce pe 17 iunie încă avea peste un metru grosime.

Pe 21 aprilie s-a pus strat de zăpadă la Voineasa.

1992

La Giurgiu s-a depus strat de zăpadă pe 12 aprilie, iar la Băilești, o săptămână mai târziu. Pe 21 aprilie a nins în Moldova (Vaslui, Iași, Focșani, Tecuci). Minima a fost de -0,7 C la Giurgiu, în timp ce doi ani mai târziu minima nopții nu scădea sub +16 C.

1995

Pe 1 aprilie a nins la Sulina (minima a fost de 0,2 grade), iar zece zile mai târziu a fulguit la Urziceni și Titu. La Baia Mare stratul de zăpadă a ajuns la 28 cm la jumătatea lunii.

1996

Anul 1996 a fost ieșit din comun, fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, patru la Câmpina, trei la București și patru la Bacău.

în aprilie 1996 au fost 44 cm la Brașov și tot atunci au fost 33 cm la Câmpina, 16 cm la Sibiu și 21 cm la Bacău. Data de 16 aprilie a adus recorduri pentru cel mai târziu strat de zăpadă în multe locuri: București, Urziceni, Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Bechet, Caracal și Deva. Pe data de 16 a nins și în Crișana.

In 1996 a nins în mare parte a țării pe 15 aprilie, a doua zi de Paște. În București intre 15 și 18 aprilie minima a fost de sub 1 grad, iar pe 25 aprilie temperaturile erau caracteristice verii (26 de grade și 29 de grade două zile mai târziu.

La Sinaia cota 1500 a fost strat de zăpadă toată luna, cu un maxim de 116 cm pe data de 16.

1997

A fost unul dintre anii cu ninsori foarte târzii. Pe data de 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Iași, Bacău, Botoșani, Roman, Cotnari și Piatra Neamț, iar cu o zi înainte a nins destul de consistent și la Vaslui. După jumătatea lui aprilie s-a depus strat de zăpadă la Râmnicu Vâlcea și Dej, la Târgu Mureș (16 cm), dar și în Crișana. Pe 20 aprilie s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Dumbrăveni, lângă Sighișoara.

La Sibiu a nins de mai multe ori în aprilie 1997, astfel că stratul de zăpadă a fost de 12 cm pe 8 aprilie, de 15 cm pe 12 aprilie și de 11 cm pe 17 aprilie.

La Stâna de Vale (1.117 m alt) stratul de zăpadă a depășit un metru în prima decadă a lunii aprilie și a atins 117 cm pe 18 aprilie. Stratul de zăpadă s-a topit, însă abia în luna mai (pe 1 mai erau 21 cm).

La Predeal a fost strat de zăpadă consistent toată luna, cu maxim de 126 cm. Media lunară a fost acolo extrem de scăzută: -0,2 C, cu maximă de +12. Cu totul diferită a fost aprilie 2018, cu numai două zile de strat de zăpadă și maximă de +22 C.

În prima zi de mai 1997, erau 35 cm strat de zăpadă la Predeal și în aceeași lună a nins și pe data de 29.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă măsurată la stațiile meteo din țară a fost de 395 cm şi s-a înregistrat în luna aprilie la Bâlea Lac, când s-au produs şi câteva avalanşe de mari proporţii care au rupt stâlpii de înaltă tensiune, au făcut victime umane şi au deteriorat Cabana Paltinul.

2000

Pe 21 martie, la stația meteo Semenic s-a înregistrat o grosime record a stratului de zăpadă (235 cm). Stația se găsește la o altitudine de 1432 m.

2002

Pe 7 aprilie a nins la Adjud

2003

Pe 6 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Timișoara, iar două zile mai târziu la Tulcea, Sf Gheorghe Deltă și Jurilovca. Tot în aprilie au fost foarte scurte episoade de ninsoare la Buzău și Călărași.

2005

Pe 22 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Cluj, Caransebeș (2 cm) și Lugoj. La Sebeș a nins foarte puțin. Maxima zile a fost de numai 4,5 C la Cluj.

2011

Pe 7 mai a nins la Sibiu, minima fiind de +0,7 C. Nu s-a depus însă strat de zăpadă, maxima zilei fiind de +15,2 C. Pe 8 mai s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Întorsura Buzăului.

2013

Pe 28 martie s-a depus strat de zăpadă la Constanța.

2015

Pe 22 aprilie a fulguit la București, dar și la Mangalia.

2017

Perioada 20-22 aprilie a adus temperaturi foarte scăzute și strat de zăpadă în locuri precum Galați, Tecuci, Focșani, Bârlad, Pătârlagele, Râmnicu Sărat și Petroșani. A nins și în Delta Dunării, dar și în Bărăgan și în zone restrânse din Muntenia. Pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm la Bârnova, nu departe de Iași, iar colo au fost șase zile consecutive cu strat de zăpadă.

Tot atunci, la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, iar la Întorsura Buzăului 24 cm. Tot atunci a nins mult și în Rep Moldova: pe 21 aprilie: erau 57 cm la Chișinău și zăpada a persistat până la 25 aprilie.

2020

Pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Jiu și la Drobeta Turnu Severin. La Drobeta T S maxima a fost de +4,2 C, în timp ce pe 1 aprilie 2016 fusese +26,3 C.

 

Surse: ANM, hotnews.ro 

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Melos Negros

    19/03/2022 at 11:07

    Tot pe 1 mai a nins la Brașov în 1975, Tâmpa fiind albă la și-n 1970.
    Iar anul trecut 2021, a nins puternic pe 8 aprilie.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending