Connect with us

Cotidian

Cele mai calde zile de iarnă din ultimii 123 de ani. Istoria meteo din 1899 până în ianuarie 2022

Published

on

Tot mai des în ultimii 20 de ani iernile au fost mai calde și temperaturile au depășit 20 de grade în decembrie și 18 grade în ianuarie, cum ne-au dovedit și zilele trecute. Uneori zilele de februarie pot fi precum cele din mai, așa cum a arătat recordul din 2016, când au fost +26 de grade în țară. Mai jos puteți citi despre cele mai calde zile de iarnă din ultimii 123 de ani: zilele de ianuarie care păreau a fi de aprilie și despre momentele când la munte temperaturile de decembrie erau la nivelul celor din mijlocul primăverii.
 

În ultimii 60 de ani, cele mai calde zile de început de an au fost în 2007 și 1994
Valori excepțional de mari de temperatură apar iarna când pe teritoriul țării noastre pătrund mase de aer tropical din nordul Africii și din Mediterana, mase care produc creșteri bruște ale temperaturilor. Uneori pot fi și la munte iarna valori de luna mai, cum s-a întâmplat în decembrie 1985 când au fost +10,5 grade la Bâlea Lac. Tot în acea zi au fost +23,4 la Câmpina.

Uneori maxima ajunge să fie cu 18 grade peste normal, cum s-a întâmplat la mijloc de februarie 2016 când au fost +21 C la Întorsura Buzăului. Pe 5 ianuarie 2022 au fost +17,8 grade la Sibiu, cu 16 grade peste normalul perioadei.

  • Cele mai calde luni ianuarie din ultimii 60 de ani au fost în 2007 și 1994, iar cele mai calde luni februarie au fost în 2016 și 2002. Cele mai calde luni decembrie au fost în 2020, 1982 și 2019.
  • Recordurile cele mai vechi sunt din 1899 când la Drobeta Turnu Severin au fost +24 de grade în februarie, și din 1903 când au fost +22,3 la Călărași în decembrie.

După 2000 iernile au fost tot mai calde și multe recorduri vechi au căzut. La mijloc de februarie 2016 au fost +26 de grade în țară, la Pătârlagele, în județul Buzău. Zile foarte calde au fost și în ianuarie 2022 când au fost 15 grade la Brașov și 19 la Zimnicea.

În ianuarie maxima absolută a fost de +22 de grade la Oravița, la început de 2001, valoare demnă de sudul Italiei sau al Spaniei. Foarte puțini au fost ani în care temperaturile au depășit +20 de grade în țară în prima lună din an. Spre exemplu au fost peste +20 la Câmpina (în 1939) și la Calafat (în 1984).

Printre localitățile unde este cel mai cald iarna se numără Câmpina, Pătârlagele, Oravița, Calafat, Târgoviște, Drobeta Turnu Severin, Călărași și Constanța. Iernile sunt mai blânde în regiunile mai puțin expuse în calea maselor de aer arctic sau continental polar.

Cele mai calde nopți de decembrie și ianuarie au fost la Oravița, cu temperaturi ce nu au coborât la sub 15 grade. În cele mai calde nopți, chiar și la munte au fost peste 7 grade. 

Cronologia celor mai calde zile de iarnă 1899-2022

1899
La Drobeta Turnu Severin au fost +24, la Craiova au fost +23,3 grade în februarie, iar la Strehaia, +23,5.

1903
Pe 3 decembrie au fost +20,8 grade la stația meteo București Filaret și +21 la Constanța. Maximele au fost de +22,3 la Călărași, de +22 la Turnu Măgurele și +19 la Bacău. În ianuarie au fost +15,6 la Sibiu și +14 grade la Cluj.

1915
La Craiova au fost +19,5 grade în decembrie

1921
La Iași au fost +16,7 C în ianuarie.

1927
La Vf Omu au fost +9 grade în februarie.

1936
La Cluj au fost +14,5 în ianuarie, la Târgu Mureș +14 iar la Sulina, +18. La Buzău au fost +18,4 C.

1939
Pe 19 ianuarie au fost +20,6 la Câmpina. La Oradea au fost +17,1 C, iar la Deva, +15.3 grade.

1947
La Galați au fost 20 de grade în decembrie.

1949
La Vf Omu au fost +5,6 C în ianuarie.

1957
La Timișoara au fost +20,2 C în decembrie, la Oradea au fost +19,2, la Sibiu +19,3 iar la Deva, +19,8 C.

1960
La Pârscov (Buzău) au fost +19,4 C în ianuarie.
La Târgu Mureș au fost +18,3 în februarie.

1975
La mijloc de ianuarie au fost +14 grade la Predeal.

1977
La final de februarie au fost +17,7 la Predeal și +22,4 la Bacău.

1980
La Miercurea Ciuc au fost +12 C într-o lună ianuarie în care au fost șase nopți cu minime de sub -25 C.

1982
Pe 17 decembrie au fost +18 C la Brașov. La Târgu Mureș au fost +17,1. La Oradea au fost 16 grade. La Cluj au fost +18,7 în decembrie

1984
Pe 2 ianuarie au fost +20,4 C la Calafat, +19 la Câmpina și +18,2 la Călărași (o zi mai târziu). Tot în ianuarie au fost +15 la Suceava.

1985
Pe 5 decembrie au fost +23,4 C la Câmpina, maxima absolută a lunii, iar ziua următoare au fost +20,2 C. La stația montană Vlădeasa, la peste 1.800 m alt, au fost +10,2 C, iar la Sinaia 1500 au fost +15,4 grade. La Drobeta T S au fost +20,3 C. Chiar și Bâlea Lac, una dintre stațiile meteo de mare altitudine, au fost atunci +10,4 grade și minima a fost +4,6 C.
Pe 4 decembrie au fost +22 la Târgoviște.

1988
Pe 7 ianuarie au fost +18 la Constanța, iar cu o zi înainte au fost +18,6 C la Pătârlagele.

1989
Luna decembrie a adus temperaturi foarte mari: Buzău (+21,6), Iași (19,5), Satu Mare (18).

Pe 18 decembrie 1989, aproape de zilele Revoluției, la Calafat au fost +21,2, la Drobeta Turnu Severin au fost +21,4, la Constanța +20,8 și la București +18,4 C. Pe 17 decembrie au fost +16,8 grade la Miercurea Ciuc, iar noaptea dinainte a adus o minimă extrem de ridicată: +9,2 C. Zilele de început ale Revoluției au adus temperaturi foarte mari și la Timișoara, culminând cu +17,9 C pe data de 16. La Predeal maxima a fost de +15,3 C. Pe 17 decembrie au fost +20,4 C la Oravița, iar în dimineața de 19 decembrie minima a fost de +15,3 C.

1990
La Iași au fost +22,5 grade la Iași în februarie, iar la Galați, +22,4 C. Tot atunci s-a înregistrat maxima absolută a lunii în Rep Moldova: +23,3 la Tiraspol.

1993
În ianuarie au fost +20,5 C la Calafat, +18,4 la Drobeta, +18,7 C Pătârlagele (Buzău) și +17,3 la Galați.

1995
În februarie au fost +26 C la Medgidia și +25 la Călărași. La Constanța au fost +24,5 C, la Turnu Măgurele au fost +24,1 C iar la Iași, +21,4.

1996
Noaptea de 1 decembrie a fost excepțional de caldă la Brașov, cu o minimă de 7,4 C

1999
Pe 7 ianuarie au fost +14,2 C la cota 1500, în Sinaia.

2000

La Giurgiu au fost +21 C pe 27 decembrie, iar noaptea următoare minima a fost de +13,6 C. La Călărași au fost +20,1

2001
La Oravița au fost +22,2 C pe 7 ianuarie, record absolut pentru prima lună a anului. La Sibiu au fost +18,2, la Timișoara au fost +18 C, iar la Tg Mureș, +16,5. La București au fost +17,6 C. La Predeal au fost +15 C pe 8 ianuarie, în timp ce 8 ianuarie 2017 a adus o maximă de -16,2 C.

La Oravița, în noaptea de după recordul diurn minima a fost de +15,9 grade.

Pe 8 ianuarie la vf Omu minima a fost de +0,2 C, valoare atinsă în prima lună din an doar de câteva ori pe secol la cea mai rece stație meteo din țară. Maxima a fost de +3,8 C, în timp ce exact un an mai târziu era de -14,3 grade.

2002
La Calafat au fost +20,6 C pe 30 ianuarie, iar minima fost de +11 cu două zile înainte. Și mai cald a fost la Ploiești: +20,7 C. La Drobeta Turnu Severin au fost +19,6 C, iar la Buzău au fost +18,9 C. La Călărași au fost +18,7 C în ultima zi a lunii.

La final de ianuarie au fost 18 grade la stația București Afumați, iar la Buzău au fost +18,9 grade și la Craiova au fost +20,4.

2007
Ianuarie a fost fantastic de caldă: +19,1 la Călărași +18,3 la Constanța, +15,4 la iași +11,9 la Miercurea Ciuc. În 24 ianuarie minima a fost de +10 la Constanța, iar cu un an mai devreme minima era de -17 C la malul mării.

În Republica Moldova au fost +16 C la Dubăsari, maxima absolută a primei luni din an.

2008
La Timișoara au fost +21,5 grade în februarie. La Iași au fost +17,9 la început de decembrie, iar la Sulina au fost +16,6. În Republica Moldova au fost +18,9 C la Ceadâr – Lunga, maxima absolută pentru ultima lună din an.

2009
La început de decembrie au fost la Sulina două nopți excepțonal de calde în care minima NU a scăzut sub +12 grade.

2010

La Satu Mare au fost +16,2 C în ianuarie 2010, iar la Cluj și Oradea au fost +14,1.

2014

În ajunul Crăciunului au fost 20 de grade la Calafat și +19,3 la Târgoviște.

2015
Ianuarie a adus la Brașov minima absolută de -33,3 grade, dar și o zi extrem de caldă, cu +13,4 C. La stația meteo de la Sinaia au fost +14,3 C pe 14 ianuarie, după ce începutul lunii adusese trei zile cu maxime de sub -8 grade.

Finalul de an a adus zile extrem de calde, iar pe 27 decembrie au fost +21 grade la Târgoviște, +20,6 la Ploiești și +19,7 la Câmpina.

2016
Pe 16 februarie au fost +26 C la Pătârlagele, egalare a recordului de la Medgidia, din 1995. La București au fost +25,7, la Buzău au fost +25. La Drobeta Turnu Severin au fost trei zile cu maxime de peste 22 grade în februarie. La Întorsura Buzăului au fost +20,9 C în ziua de 16 când în 1985 maxima fusese cu 30 de grade mai scăzută.
Până și la Miercurea Ciuc au fost +18,3 grade, iar la Predeal, +17,7. La Bâlea Lac au fost +8,7 C ziua și peste 3 grade noaptea.

2017
Februarie a adus temperaturi foarte ridicate: +19,6 la Cluj, +18,8 la Satu Mare. La mijloc de decembrie au fost +14,3 C la Întorsura Buzăului.

2019
La Ceahlău – Toaca au fost +10,4 C în februarie.

2021
La final de februarie au fst +23,6 C la Ploiești și 23 de grade la Târgu Ocna, Băile Herculane, Pătârlagele și Câmpina.

2022

În prima zi a anului au fost +17,4 la Stolnici (Argeș), iar pe 3 ianuarie au fost +18,1 la Calafat. Pe 6 ianuarie a fost înregistrată cea mai ridicată temperatură: +18,9 C la Zimnicea, iar pe data de 5 a fost foarte cald în Transilvania. Au fost +14,9 grade la Brașov, +16 la Făgăraș, +13,3 la Miercurea Ciuc și +13,2 C la Întorsura Buzăului. În aceste locuri temperaturile au fost cu 15 grade mai mult decât normalul.

Tot pe 5 ianuarie maximele au fost de +18,3 C la Râmnicu Sărat, +18,1 la Caransebeș, +17,8 la Sibiu, +17,4 la Târgu Ocna, +17,3 la Ploiești și Lugoj și peste 17 grade la Bacău și Reșița.

Surse:

ANM – Caracterizări climatice pentru decembrie, ianuarie și februarie
Anuarul Statistic al României, capitolul Geografie, Meteorologie și Mediu înconjurător.
Platformele TuTiempo, Infoclimat.fr și WeatherOnline.
Administrația Națională de Meteorologie – Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
Stăncescu I, Ballif S – Meteorologie și drumeție – Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
 
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Trending