Connect with us

Investitii

Ministerul Transporturilor vine cu o nouă propunere pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei: Sens giratoriu suspendat de 132 milioane lei proiectat la Predeal

Published

on

Ministerul Transporturilor vrea să construiască un pasaj rutier, sub forma unui sens giratoriu suspendat, în Predeal, la intersecția DN 1 cu DN 73A, în județul Brașov. Scopul proiectului este fluidizarea traficului de pe Valea Prahovei, care reprezintă o provocare nerezolvată de ani de zile.

Valoarea investitiei este de 132,49 milioane lei inclusiv TVA. Durata de execuție a obiectivului este de 30 de luni.

”Pe tronsonul de drum cuprins între Comarnic și Predeal apar de multe ori aglomerări în trafic, în special la sfârșitul săptămânii când numărul turiștilor care aleg ca destinație turistică Valea Prahovei, este foarte mare. Efectele creşterii traficului au devenit vizibile prin reducerea timpilor de deplasare, producerea de ambuteiaje și accidente, acestea având ca și consecințe disconfortul participanţilor la trafic şi al locuitorilor, creşterea poluării fonice şi emisia de noxe în zona. Unul din punctele unde apar dese aglomerări în trafic este situat la intersecția DN 1 cu DN 73A”, se precizează într-un proiect de Hotărâre de Guvern.

Amplasamentul propus al obiectivului de investiții este situat în județul Brașov, orașul Predeal, în proximitatea intersecției Drumului Național 1 cu Drumul Național 73A.

Pasajul rutier este propus pentru a transforma intersecția actuală a nivelului dintre DN1 și DN73A (spre Râșnov) într-o intersecție denivelată. Tipologia propusă pentru pasaj este un giratoriu suspendat, format din patru rampe care converg către un sens giratoriu suspendat. Sensul giratoriu suspendat va fi poziționat central față de intersecția actuală dintre DN1 și DN73A, în timp ce cele patru rampe, care primesc fluxurile de trafic direcționate, respectiv către Brașov, Râșnov și București, vor fi amenajate paralel cu DN1 și DN73A.

”Implementarea proiectului de realizare a unui pasaj rutier la intersecția DN 1 cu DN 73A va conduce la identificarea celor mai bune soluții tehnice necesare în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere, fapt ce corespunde obiectivului impus de Uniunea Europeană”, arată proiectul.

Obiectivul face parte din programul “Măsuri de sporire a capacității de circulație pe DN 1 Valea Prahovei, sectorul de drum Comarnic – Predeal” și este prevăzut în cadrul POIM 2014-2020. Strategia de realizare a pasajului rutier se încadrează în soluțiile tehnice în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere și îndeplinirea obiectivului impus în Strategia Națională de Siguranță Națională Rutieră pentru perioada 2016 – 2020.

Rampa 1 (București – Brașov): are o singură bandă de circulație, preia fluxul de autovehicule care vine dinspre București și merge către Brașov sau Râșnov. Aceasta pornește din DN1 și se racordează la sensul giratoriu suspendat.

Rampa 2 (Brașov – București): are o singură bandă de circulație, se desprinde din sensul giratoriu suspendat și se racordează în DN1. Aceasta preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Brașov sau Râșnov și se îndreaptă spre București.

Rampa 3 (București – Râșnov/Râșnov – București): are două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens de deplasare, și preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Râșnov și se deplasează spre București, respectiv spre Brașov. Aceasta pornește din DN73A și se racordează în sensul giratoriu suspendat.

Capacități:

  • sens giratoriu suspendat: lungime 220 m, lățime 13,15 m;
  • rampa 1 (București – Brașov): lungime 240 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 2 (Brașov – București): lungime: 287,00 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 3 (București – Râșnov / Râșnov – București): lungime 185,00 m, lățime 10,80 m;
  • rampa 4 (spre Brașov): lungime 160,00 m, lățime 6,30 m.

În zona Rampei 2, Drumul Mânăstirii nu va mai putea fi accesibil dinspre București, din cauza virajului periculos la stânga. Accesul pe strada Mânăstirii de pe DN1 (dinspre București) se va realiza prin lărgirea, pe partea dreapta, a DN1, pentru accesul pe Rampa 1 și strada Olăreasa, aceasta fiind conectată cu un drum nou, ce traversează Pârâul lui Vlad, ce va duce pe strada Mânăstirii. Pentru asigurarea scurgerii apelor, în această zonă se va realiza un podeț.

Podeț Olăreasa

Pentru eliminarea virajului la stânga din DN1 către Strada Mănăstirii este prevăzut un podeţ peste „Pârâul lui Vlad” care să asigure accesul auto către Strada Mănăstirii, respectiv Mănăstirea Predeal.

Structura de rezistență a podețului va fi realizată din elemente casetate prefabricate tip C2 din beton. Din cauza înălțimii mici a albiei pârâului, va fi necesară amenajarea acesteia pentru scurgerea apelor, fiind prevăzut în amonte trepte de cădere și în aval aripi de beton prefabricate.

Colectarea apelor pluviale de pe tablierele pasajelor și a sensului giratoriu suspendat se va realiza prin guri de scurgere amplasate la distanța de maxim 25 m una față de cealaltă, pe marginea părţii carosabile. Apa colectată în gurile de scurgere va fi evacuată prin tuburi PVC amplasate sub partea inferioară a tablierului și direcționată către sistemul de rigole existente ale drumului.

Suprafața de teren necesară execuției lucrărilor este compusă din proprietăți private, din proprietăți aflate în domeniul public al statului (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii, Administrația Naționala Apele Romane și Compania Naționala de Căi ferate CFR-SA) și din domeniul public local al UAT Predeal, însumând o suprafață de 35.062 mp. Suprafața necesară de expropriat este 1.119 mp reprezentând proprietăți private.

Conform studiului de trafic elaborat în perioada de trafic intens au fost înregistrate aproximativ 15.891 vehicule echivalate/zi.

”Pentru fluidizarea traficului la intersecția DN1 cu DN 73A, este necesar sa se realizeze un pasaj rutier”, mai arată proiectul.

Principalul avantaj al realizării pasajului rutier este că va putea asigura o viteză crescută a traficului și fluidizarea acestuia, reducerea costurilor călătoriei, eliminarea ambuteiajelor, reducerea riscului de accidente, sporirea siguranței participanților la traficul auto, reducerea noxelor și a zgomotului din zonă.

Traseul drumului național DN1 care face legătura între București și Oradea străbate și Valea Prahovei, o zona de munte cu multe stațiuni frecventate de turiști atât iarna, cât și vara.

În prezent, reglementarea circulației la nivelul intersecției se face prin dirijare cu ajutorul indicatoarelor rutiere și a marcajelor rutiere longitudinale și transversale, DN 1 fiind drumul cu prioritate, în timp ce DN 73A este drumul fără prioritate. La decizia poliției rutiere, intersecția este uneori dirijată de agenți de poliție, atunci când condițiile de trafic impun acest lucru.

Punctul de conflict este generat de virajul la stânga al vehiculelor care doresc să intre din DN 1 pe DN 73A și vor să se deplaseze spre Râșnov. Această reglementare a priorităţilor în intersecţie fragmentează practic circulaţia rutieră pe DN1, afectând astfel fluenţa circulaţiei rutiere.

 
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. Bugetul competiției, estimat la 20 de milioane de euro. Autoritățile brașovene cer Guvernului să includă suma în bugetul de stat pe anul 2026

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă organizatorii mai au de făcut unele lucrări la infrastructura sportivă și de achiziționat echipamente, dotări și servicii. Toate acestea pot fi făcute dacă sunt banii în conturi, dar aceștia se lasă așeptați. De altfel, administrațiile publice locale și județene implicate în organizarea competiției au lansat un avertisment și au tras un semnal de alarmă: avem nevoie de resurse, pentru a merge mai departe.

„Nu suntem într-o situație economică foarte bună, iar asta ne face să fim atenți în ceea ce privește gestionarea resurselor. Avem promisiunea fermă din partea premierului României, Ilie Bolojan, că vom avea susținere din partea Guvernului”, a declarat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, într-o conferință de presă ce s-a desfășurat la Brașov.

Mulți, puțini, banii trebuie asigurați

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că bugetul FOTE 2027 este estimat la 20 de milioane de euro, sumă ce ar urma să acopere investițiile, dotările și organizarea evenimentului. Comparativ, el a spus că bugetul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 este de 5,2 miliarde de euro.

„Noi nu ne gândim la o astfel de sumă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor”, a declarat Scripcaru.

Totodată, el a menționat că până la deschiderea evenimentului olimpic mai sunt 12 luni, iar bugetul nu este aprobat.

„Nu există o sumă în bugetul național pentru FOTE 2027, astfel să știm cum să derulăm achizițiile și să facem pregătirile. Sperăm să se aprobe Legea bugetului național. Este un avertisment și un semnal de alarmă pe care îl tragem, pentru că România și-a asumat niște obligații pe care trebuie să le respecte”, a mai spus Scripcaru.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a menționat că în următoarele luni trebuie finalizate lucrările de îmbunătățire a infrastructurii sportive.

„Trebuie să organizăm competiții și să omologăm bazele sportive pentru FOTE. Pentru aceasta, trebuie să dispunem de resursele necesare, pentru a putea derula achizițiile și lucrările”, a declarat Veștea.

Trambulină cu nocturnă la Râșnov și un lac nou la Brașov

Probele din cadrul FOTE 2027 se vor desfășura la Brașov, Râșnov, Predeal, Gheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, iar în județul nostru mai sunt necesare o serie de investiții.

Astfel, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a previzat că va fi modernizată zona de elan a trambulinei K90 (cu finanțare din bugetul FOTE) și va fi realizată o nocturnă permanentă (printr-un program finanțat de Administrația Fondului de Mediu).  

De asemenea, primarul Brașovului a anunțat că mai trebuie amenajat un lac de acumulare pentru alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale. Acesta a menționat că noul lac va fi amenajat pe un teren care nu este în domeniul forestier și va fi umplut cu apa din izvoarele identificate în zonă. Pentru această investiție, el speră ca suma necesară realizării lucrărilor să fie inclusă în bugetul FOTE 2027.

Număr record de țări participante

La Festivalul Olimpic al Tineretului European și-au anunțat prezența 48 de țări, un număr record pentru această competiție, a cărei primă ediție a fost în anul 1993.

Satul olimpic principal va fi în Poiana Brașov, iar la Cheile Grădiștei va mai fi un sat olimpic, amenajat în principal pentru sportivii care vor participa la probele programate la această bază sportivă.

Sportivii vor participa la 10 probe sportive, de la schi alpin și hochei, la schi alpinism, biatlon, snowboard, sărituri sau hochei fete sau 3×3.

Competițiile se vor desfășura la următoarele baze sportive:

– Hochei pe gheaţă la Patinoarul olimpic din Brașov;

– Schi alpin pe pârtiile din Poiana Brașov;

– Biatlon la Cheile Grădiștei;

– Schi fond la Predeal (Valea Râșnoavei);

– Patinaj artistic la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Hochei pe gheață 3×3 la patinoarul din Sf. Gheorghe;

– Hochei pe gheață feminin la patinoarul din Târgu Secuiesc;

– Patinaj viteză pe pistă scurtă (short track) la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Sărituri cu schiurile la Râșnov (Valea Cărbunării);

– Snowboarding la Predeal (Clăbucet);

– Schi-alpinism la Poiana Brașov (probele de anduranță) și la Cheile Grădiștei. 

Continue Reading

Trending