Connect with us

Cotidian

Municipiul Brașov, „veriga slabă” a județului în închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Dacă România primește amenzi pentru nerespectarea termenelor asumate în fața Uniunii Europene, Brașovul ar putea primi nota de plată

Published

on

După ce Comisia Europeană a decis la finalul săptămânii trecute să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în privința depozitelor de deşeuri. După anunțarea acestei decizii, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a avertizat că „aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere. Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor”. Practic, dacă ministrul va trece de la vorbe la declarații, deținătorilor depozitelor neconforme de deșeuri care nu au luat măsurile de închidere li s-ar putea imputa amenzile. 

Pe lista autorităților locale care au „în curte” depozite neconforme sunt și mai multe primării din județul nostru, iar potrivit secretarului de stat în Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, cele mai multe dintre primării au luat măsuri de închidere a acestor depozite. Excepție face primăria municipiului Brașov, care abia a început demersurile birocratice pentru închiderea unuia dintre depozitele de deșeuri Timiș-Triaj. 

„Cu finanțare de la Administrația Fondului de Mediu a fost închis depozitul neconform de deșeuri de la Săcele, iar în celelalte localități, respectiv Codlea, Zărnești, Victoria, Făgăraș, Rupea și Râșnov, lucrările sunt în derulare și cred că se va respecta termenul stabilit de Comisia Europeană, respectiv 31 decembrie 2023. Singura localitate cu probleme din acest punct de vedere este municipiul Brașov, unde, încă, sunt discuții între Primăria Municipiului Brașov și operatorul depozitului ecologic de deșeuri (Fin-Eco, n.r.) privind închiderea fostei rampe de deșeuri menajere de la Timiș Triaj”, a declarat  Sorin Ionuţ Banciu, braşoveanul secretar de stat în Ministerul Mediului. 

Cine trebuie să închidă depozitul de deșeuri menajere? 

În ceea ce privește depozitele de deșeuri din municipiul Brașov, Primăria are de gestionat două depozite de deşeuri neconforme, ambele în zona Timiş – Triaj. Acolo, pe terenuri aparţinând municipiului Braşov, sunt două gropi de gunoi la care depozitarea s-a sistat în anii 1990. Unul dintre ele este de deșeuri industriale nepericuloase, iar anii trecuţi, Primăria Brașov și-a asumat închiderea lui. Al doilea, este un depozit de deșeuri menajere, care, potrivit Primăriei Braşov, ar trebui închis de administratorul depozitului ecologic de deșeuri, SC Fin-Eco SA, așa cum se prevede în acordul de mediu emis de Ministerul Mediului la începutul anilor 2000. Practic, în momentul avizării construcției rampei ecologice de pe teritoriul municipiului Săcele, a fost impusă condiția închiderii depozitului de deșeuri Timiș Triaj. În prezent, proiectul de închidere a depozitului de deșeuri menajere s-a blocat la discuţiile dintre Primărie și administratorul depozitului de deșeuri, care pentru a realiza proiectul trebuie să colaboreze, lucru care nu s-a întâmplat până acum. 

Până acum, la Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a fost depusă documentația pentru închiderea depozitului de deșeuri industriale, iar dosarul este acum în procedura de avizare. În ceea ce privește fosta rampă de deșeuri menajere, la instituția amintită nu a fost depus niciun document, nici de către Primăria Brașov, nici de către Fin-Eco. 

Ambele depozite sunt nefolosite de foarte mulți ani și potrivit unor studii sunt considerate inerte (nu mai reprezintă un pericol pentru mediu). În aceste condiții, cele două depozite pot fi închise prin „procedura simplificată”, care presupune costuri mai mici. 

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă

Published

on

Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.

Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.

Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.

De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:

  • Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);

Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);

Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);

Ghimbav: Metro și Delcar;

Ghimbav: str. Sânzienei.

Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.

Continue Reading

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Trending