Connect with us

Stiri Brasov

Noua lor viziune! Cum îşi trasează partidele USL competenţele în împărţirea banilor europeni pe alocarea 2014-2020.

Published

on

schita fonduri europene

Strategia Romaniei pentru viitoarele fonduri europene: Sefii de Consilii Judetene vor avea o influenta sporita / Ministerele PNL actuale raman fara autoritati de management, iar Ministerul Fondurilor ar putea prelua coordonarea tuturor programelor UE.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE), Eugen Teodorovici,  ar putea prelua activitatea de coordonare si certificare din absorbtia fondurilor europene, inclusiv a celor din agricultura, conform noului draft vazut de HotNews.ro al Acordului de Parteneriat. Acordul reprezinta strategia Romaniei pentru atragerea banilor europeni in ciclul financiar 2014-2020.

Daca va fi pus in practica, documentul neoficial obtinut de HotNews.ro restructureaza total actualul sistem de absorbtie al fondurilor europene 2007-2013, dar rastoarna si schema 2014- 2020, prezentata de MFE in primavara.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici neaga, insa, ca va prelua activitatea de certificare pentru toate fondurile UE destinate Romaniei.

(NOTA HotNews.ro: Acesta este un text intermediar, el putand suferi modificari ulterioare pana la momentul publicarii de catre Ministerul Fondurilor.)

Cum arata noua arhitectura institutionala a absorbtiei fondurilor UE 2014-2020

Pe scurt, doar trei ministere vor mai avea in subordine autoritati de management (AM-uri) pentru programele operationale: Ministerul Fondurilor Europene (Eugen Teodorovici – PSD), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (Liviu Dragnea – PSD) si Ministerul Agriculturii (Daniel Constantin – PC).

Insa peste toate acestea, Ministerul Fondurilor Europene va primi activitatile de coordonare si certificare pentru TOATE fondurile europene destinate Romaniei, inclusiv pe agricultura.

„Ministerul Fondurilor Europene va găzdui Autoritatile de Management pentru o serie de programe operaţionale pentru care consolidarea conducerii şi coordonarii s-a dovedit a fi necesara (competitivitatea, capitalul uman şi infrastructura). Ministerul va fi, de asemenea, responsabil pentru coordonarea sistemului si functiile de certificare. În acest fel, limitarea dispersiei funcţiilor, consolidarea structurilor de coordonare, creşterea coerenţei între sistemele
de gestiune şi control şi simplificarea procedurilor vor crea un mediu favorabil pentru performanta la toate nivelurile”, scrie intr-o versiune a Draftului de Acord de Parteneriat 2014- 2020, obtinută de HotNews.ro.

Contactat de HotNews.ro, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a negat informatiile, sustinand ca nu va prelua activitatea de certificare, iar sarcinile de coordonare asupra agriculturii nu se refera la absorbtia propriu-zisa a fondurilor UE, ci la coordonarea procesului de redactare a Acordului de Parteneriat, in care MFE strange de la celelalte ministere date si informatii privind
nevoile de dezvoltare sectorala ale Romaniei.

„Nu vom prelua activitatea de certificare, Autoritatea de Certificare si Plati va ramane in continuare la Ministerul Finantelor Publice. Nu vom avea nici atributii de coordonare a absorbtiei fondurilor europene din agricultura, nu este vorba decat despre coordonarea redactarii acordului de parteneriat”, a sustinut Teodorovici, pentru Hotnews.ro.

Cele 8 regiuni de dezvoltare raman in picioare si primesc puteri sporite Conform draftului de Acord de Partaneriat obtinut de HotNews, cei trei ministri mentionati, Teodorovici, Dragnea si
Constantin, vor avea in directa lor subordine 9 Autoritati de Management (AM), prin care vor controla fondurile europene din 3 zone mari.

Cadrul institut,ional românesc 2014-2020, aşa cum se arată în diagrama de mai jos, a fost inspirat de modelul polonez şi va concentra funcţiile de management la trei ministere de linie de
bază care au demonstrat deja capacitatea buna de management: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Fondurilor Europene”, se arata in versiunea de draft obtinuta de Hotnews.ro.

schita fonduri europene

  • Seful MFE, Eugen Teodorovici va avea in subordine cele mai multe Autoritati de Management (AM), in numar de 4: pentru programele operationale Infrastructura Mare, Capital Uman, Competitivitate, Asistenta Tehnica.

 

  • Seful MDRAP, Liviu Dreagnea, va avea in subordinte 3 Autoritati de Management: pentru programele operationale Regional, pentru Capacitate Administrativa, precum si pentru Cooperarea Europeana Teritoriala (ETC). Finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala, proiectele ETC ar putea constitui o miza foarte mare in cadrul financiar 2014-2020, acestea referindu-se la lucrari transfrontaliere, cu valoare mare.

 

  • Seful Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Daniel Constantin (Partidul Conservator), va avea in subordine 2 AM-uri: pentru PO Dezvoltare Rurala si pentru PO Pescuit.

 

In schita 2014-2020, sunt organismele intermediare (OI), „inferioare” Autoritatilor de Management. Organismele Intermediare, 26 la numar, sunt interfata dintre AM-uri si beneficiari.

Din punct de vedere administrativ, OI-urile apartin de ministere de linie sau de autoritati regionale, insa se vor supune cadrului de functionare implementat de cele 9 AM-uri care se afla deasupra lor in sistemul absorbtiei fondurilor UE.

 

Organismele intermediare vor fi urmatoarele:

  •  4 OI-uri aferente AM-ului de Infrastructura Mare: OI al Departamentului pentru Proiecte deInfrastructura si Investitii Straine (Dan Sova – PSD), OI al Ministerului Transporturilor (RamonaManescu -PNL), OI al Ministerului Mediului (Rovana Plumb – PSD), OI al Ministerul Economiei(Varujan Vosganian – PNL).
  •  2 OI-uri aferente AM-ului de Capital Uman: Ministerul Muncii (Maraiana Campeanu – PNL),Ministerul Educatiei (Remus Pricopie – PSD).
  • 2 OI-uri aferente AM-ului Competitivitate: Ministerul Educatiei si Ministerul SocietatiiInformationale (Dan Nica – PSD).
  • Aferente AM-ului Dezvoltare Regionala vor fi 8 organisme intermediare – cate unul pentrufiecare regiune de dezvoltare actuala. Cele 8 OI-uri vor apartine de Agentiile de Dezvoltare Regionala – ADR-uri, structuri controlate de presedintii de consilii judetene si de primari.
  • Si la agricultura, cele 8 ADR-uri vor avea organsime intermediare, urmand sa functioneze inrelatie cu AM Dezvoltare Rurala.

Cele 8 Agentii de Dezvoltare Regionala din schema absorbtiei 2014-2020 indica, deci, ca viitoarea regionalizare, daca se va mai face, va cuprinde tot 8 regiuni. In prezent, cele 8 regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridica, insa programul de guvernare al USL prevede introducerea regiunilor cu personalitate juridica, cu pastrarea actualelor judete, ceea ce implica revizuirea Constitutiei.

„Noi redactam Draftul de Acord de Parteneriat in baza actualelor regiuni de dezvoltare, in baza situatiei existente”, a explicat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Citit in cheie politica, draftul indica faptul ca presedintii de Consilii Judetene (care acum au un cuvant greu de spus in activitatea Agentiilor de Dezvoltare Regionala) isi vor intari pozitia.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, care tine practic legatura cu Consiliile Judetene, va avea deci o importanta sporita in ecuatia anilor viitori in ce priveste fondurile europene.

Reamintim ca Liviu Dragnea – actualul ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, vicepremier si presedinte executiv al PSD – a fost presedinte al Asociatiei Consiliilor Judetene si a ramas un lider informal al sefilor de CJ-uri.  Citit in aceeasi cheie politica, draftul intermediar vazut de HotNews.ro indica faptul ca doar ministerele controlate de PSD si PC vor mai avea autoritati de management pentru fondurile europene, in timp ce ministerele controlate de PNL vor mai avea doar organisme intermediare.

 

Diferentele fata de ce se stia pana acum in actualul cadru financiar 2007-2013, Ministerul Fondurilor Europene coordoneaza absorbtia
fondurilor structurale, insa nu are practic puteri directe asupra celor 6 autoritati de management din subordinea ministerelor de linie, avand in directa sa subordine doar o singura AM, cea pentru Programul de Asistenta Tehnica.

In absorbtia fondurilor UE din agricultura, insa, MFE nu are niciun fel de putere, nici macar de coordonare, platile directe la hectar si banii europeni pentru dezvoltare rurala fiind gestionati de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Un proiect oficial al viitorului sistem de absorbtie a banilor UE, prezentat de MFE in primavara anului 2013, se apropia de noua arhitectura institutionala prezentata in draftul de Acord de parteneriat din septembrie 2013.

Insa nici in schita din primavara Ministerul Fondurilor Europene nu primea puteri peste banii de la agricultura. Proiectul din primavara propunea 6 programe operationale pentru fonduri structurale
si inca 3 pentru agricultura. La fondurile structurale si de coeziune, MFE si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) erau principalii gestionari de bani europeni, prin
autoritati de management.

De asemenea, in privinta ADR-urilor, aceste agentii regionale au atributii foarte limitate in absorbtia banilor europeni in actuala perioada de programare, 2007-2013. ADR-urile se constituie
in organisme intermediare pentru o axa din Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE), cea pentru IMM-uri. De asemenea, ADR-urile se implica in
prezent in gestionarea Programului Operational Regional.

 

Ce este acordul de parteneriat – documentul celor 39,9 miliarde de euro

Acordul de parteneriat este documentul este documentul strategic fundamental in baza caruia Comisia Europeana va pune Romaniei la dispozitie cele circa 39,9 miliarde de euro, fonduri UE pentru perioada 2014-2020. Acest document este redactat de Ministerul Fondurilor Europene, insa in baza unor informatii furnizate de celelalte ministere, privind nevoile sectoriale de dezvoltare ale Romaniei.

Un for important in care este dezbatut si realizat documentul programatic este Consiliul Interinstitutional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), care cuprinde, pe langa ministere si alte
institutii guvernamentale, reprezentanti ai administratiei locale, ai soindicatelor, patronatelor, organizatiilor non-guvernamentale, Patriarhiei Romane etc. Versiunea Draftului de Acord de
Parteneriat prezentata de HotNews.ro este de vineri, 28 septembrie 2013, insa este posibil sa se
mai modifice pana la adoptarea sa intr-un cadru oficial.

In cursul lunii octombrie 2013, MFE urmeaza sa transmita la Comisia Europeana Draftul de Acord de Parteneriat 2014-2020, in urma discutiilor avute recent de ministrul Teodorovici cu comisarul
european pentru politica regionala Johannes Hahn. Chiar si dupa acest moment, prin dialogul informal Comisie – Minister, documentul va mai suferi modificari pana ce va agreata forma finala
de catre Bruxelles. Transmiterea oficiala a proiectelor de Programe Opera’ionale la Bruxelles este programata pentru decembrie 2013. Autoritatile romane spera astfel sa reuseasca sa demareze absorbtia fondurilor UE 2014-2020 inca de la inceputul anului 2014.

Fapt divers

Accident grav în sensul giratoriu de la Gară! Intervenție a echipajului de descarcerare al ISU Brașov

Published

on

Un accident grav a avut loc în această dimineață, în sensul giratoriu de la Gara CFR Brașov, unul dintre cele mai circulate noduri rutiere din oraș. Mai multe echipaje de intervenție au fost mobilizate de urgență, iar traficul în zonă se desfășoară cu dificultate.

Potrivit primelor informații, în accident au fost implicate mai multe autovehicule, impactul fiind suficient de puternic încât să fie nevoie de intervenția echipajului de descarcerare al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brașov. O autospecială a fost trimisă la fața locului pentru a sprijini operațiunile de salvare.

În paralel, polițiștii rutieri au intervenit pentru dirijarea circulației și efectuarea cercetărilor. Traficul este îngreunat, la primele ore ale dimineții, în special pe direcțiile spre Bulevardul Victoriei și Bulevardul Gării, unde se circulă alternativ, sub supravegherea agenților.

Oamenii legii au demarat deja verificările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii accidentului. Având în vedere că zona Gării CFR reprezintă un punct strategic pentru circulația din Brașov, șoferii sunt sfătuiți să evite perimetrul în următoarea oră și să folosească rute alternative, precum strada 13 Decembrie sau strada Hărmanului.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Trending