Connect with us

Sănătate

Omul care a donat statului român singurele aparate de recoltare de plasmă din țară denunță „cele 5 aberații” din metodologia de colectare a plasmei: Donatorul trebuie să își facă teste medicale pe cheltuiala proprie

Published

on

Noul Ordin al Ministerului Sănătății privind colectarea de plasmă de la foști pacienți vindecați de coronavirus, care a intrat în vigoare săptămâna trecută, „nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile”, afirmă Florin Hozoc, directorul Besmax Pharma Distribution SRL, firma care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară. Florin Hozoc spune că a identificat în noua metodologie „5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect”. 
 
Ministerul Sănătății anunțase, la începutul săptămânii trecute, că a „simplificat” procedura de donare de plasmă, printr-un nou Ordin de ministru, după ce doar 490 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă în cele 3 luni și jumătate scurse de la începerea campaniei de recoltare de plasmă în țara noastră. 
„După mai mult de trei luni de zile de apeluri insistente din partea specialiștilor și a societății civile pentru simplificarea și alinierea la normele europene a metodologiei românești de colectare și administrare a plasmei convalescente anti-SARS-COV-2, a fost emis ordinul Ministrului Sănătății nr. 1421/2020, care însă nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile! Sunt 5 mari probleme cu noua metodologie, 5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect”, acuză Florin Hozoc.  

Cele 5 „aberații” din metodologia de colectare a plasmei, identificate de Florin Hozoc:

1. Donatorul este obligat în continuare să prezinte dosarul cu șină, care să conțină documente medicale de atestare a istoricului bolii și a dispariției riscului de transmitere a bolii.

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar. 

În Ghidul european privind colectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea de plasma, se scrie însă explicit că sarcina de a stabili eligibilitatea donatorului este a centrelor de donare. Acestea sunt îndrumate să recruteze donatorii din registrele naționale de pacienți COVID-19, care trebuie să existe în fiecare țară. Orice alte teste necesare sunt de asemenea în sarcina centrelor de colectare a plasmei convalescente. 
 
2. Statul român cere donatorului teste medicale, pe care acesta trebuie să și le facă pe cheltuiala proprie.

În România, statul – care are monopolul colectării de sânge și plasmă – prezumă că donatorul care se prezintă la centrul de transfuzie este fraudulos, astfel că îi cere documente prin care să dovedească pe de o parte că a avut infecția și, pe de altă parte, că nu mai este contagios.

De asemenea, donatorii care nu au astfel de teste ce dovedesc istoricul bolii (bilet de internare/externare, test pozitiv RT-PCR, test negativ RT-PCR) sunt trimiși să-și facă ‘voluntar’, adică din buzunarul lor, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti SARS-COV-2 IgG.

În Ghidul european, este suficient să prezinți un singur test pozitiv RT-PCR și vei putea dona la 28 de zile de la acel test. Dacă ai test negativ sau test de anticorpi anti-SARS-COV-2, poți dona după 14 zile de izolare.
 
3. Statul român obligă donatorii să aștepte peste o lună și jumătate până să doneze plasmă convalescentă. În acest timp cei mai mulți rămân fără anticorpi.

Atunci când au modificat metodologia, cei care au scris modificările au adunat cele două perioade alternative prevăzute în Ghidul european, pe care donatorul trebuia să le respecte pentru a putea dona: de 28 de zile de la infectare sau 14 zile de la încetarea simptomelor (sau izolare pentru nesimptomatici).

Astfel, donatorul român trebuie să aștepte 28 de zile de la testul RT-PCR pozitiv, plus 14 zile de izolare. Studiile arată că, după 6 săptămâni de la infectare, titrul de anticorpi neutralizanți scade la cei mai mulți dintre cei infectați cu noul coronavirus. Practic, ca urmare a acestei erori grosolane, donatorii români sunt obligați să aștepte până când rămân fără anticorpi suficienți pentru a mai fi utilă plasma lor. 


4. Deși în prezent majoritatea județelor au echipamente necesare de testare, toată plasma convalescentă colectată în România este testată la București.

Conform Capitolului III, articolele 1,2,3 toată plasma convalescentă este testată centralizat, la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, pentru a fi calificată biologic și validată.

Această testare centralizată întârzie cu peste 10 zile administrarea plasmei recoltate, care este ținută în carantină până când INHT nu emite buletinul de validare pentru fiecare doză de plasmă convalescentă.

În realitate, fiecare centru de transfuzie poate să facă aceste teste fie pe echipamentele proprii, fie cu ajutorul echipamentelor existente în spitalele județene, astfel încât plasma respectivă să poată fi validată și administrată în maxim 3-4 zile (nu 14 zile, cum se întâmplă azi).

Singura posibilă explicație pentru centralizarea testării plasmei convalescente este probabil legată de existența unui furnizor privilegiat, care asigură echipamentele și consumabilele pentru aceste teste efectuate la INHT.  
 
5. Toată plasma convalescentă trebuie să fie congelată ultra-rapid, în maxim 6 ore de la recoltare, deși această procedură nu are justificare medicală și centrele de transfuzie nu au echipamentele necesare.

Conform Capitolului II, articolul 4, toată plasma convalescentă trebuie congelată ultra-rapid, la -25 grade Celsius. Procedura nu are justificare medicală, fiind practicată doar în cazul plasmei pentru fracționare (fabricare de medicamente). Mai mult, în prezent, centrele de transfuzie nici nu au astfel de echipamente de congelare ultra-rapidă, astfel că, în urma acestui ordin, doar cele 6 centre de transfuzie care dețin astfel de echipamente mai pot să stocheze și să distribuie plasmă convalescentă.

Este o aberație medicală, care eventual urmărește achiziționarea în regim de urgență a unor echipamente foarte costisitoare (peste 50.000 euro/bucata), pentru fiecare din cele peste 40 de centre județene de transfuzie.”
 
„Acestea sunt cele 5 aberații majore care blochează colectarea de plasmă convalescentă și trădează incompetența și, probabil, corupția celor care au scris acest ordin de modificare a metodologiei. Vorbim în primul rând despre Președinta Comisiei de Transfuzie din Ministerul Sănătății, Alina Mirela Dobrotă, care a scris acest ordin împreună cu Amalia Șerban (director general adjunct în Ministerul Sănătății). Nu în ultimul rând, este important de menționat că cele două au lucrat la acest ordin sub coordonarea secretarului de stat Dragoș Garofil, cel care a și împuternicit-o pe Alina Mirela Dobrotă să fie ‘expertul desemnat din partea României’ în relația cu Uniunea Europeană, deși până în prezent aceasta a dat nenumărate dovezi ale incompetenței sale. Din păcate, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și-a pus semnătura pe acest ordin doar pentru că a avut încredere atât în Președinta Comisiei de Transfuzie, respectiv în directorul general adjunct Amalia Șerban, dar mai ales în colegul său, secretarul de stat Dragoș Garofil”, afirmă Florin Hozoc.
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima Pagina

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității

Published

on

După anunțul Fundației Metropolis privind retragerea din proiectul de reabilitare și modernizare a etajului I al staționarului Mârzescu B, acolo unde funcționează Secția clinică de Oncologie medicală, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a decis să continue lucrările prin forțe proprii.

Hotărârea a fost luată în cadrul Comitetului Director, iar intervențiile vor fi realizate în principal cu implicarea angajaților spitalului, a anunțat conducerea, într-un comunicat de presă publicat azi, ca urmare a întrebărilor venite în ultimele zile din partea presei.

Renovare „pe module”, în etape

La începutul acestei săptămâni, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, împreună cu șefa Serviciului Tehnic, și alături de reprezentanții secției Oncologie – medicul șef, asistentul șef și personalul implicat – modalitatea concretă de organizare a lucrărilor. Astfel, s-a decis ca renovarea să fie realizată etapizat, pe module, a transmis managerul SCJU, dr. Dan Grigorescu, prin intermediul Biroului de presă.

Prima etapă vizează modernizarea a două saloane și a două grupuri sanitare, dintre care unul destinat persoanelor cu dizabilități. Intervențiile, care seamănă mai degrabă a niște „cârpeli”, față de lucrările de care Secția de Oncologie ar avea nevoie, includ refacerea instalațiilor, asigurarea dotărilor necesare, schimbarea pardoselii și înlocuirea tâmplăriei din lemn cu una conformă standardelor de acreditare și legislației în vigoare.

Lucrările au fost deja demarate, iar reprezentanții spitalului estimează că primul modul va fi finalizat în aproximativ 4-6 săptămâni, a anunțat SCJU.

Mesaj clar din partea conducerii

Deși în ultim perioadă au exista mai multe voci care au arătat spre situația precară în care se află secția de Oncologie, conducerea SCJUBv subliniază că demersul nu are legătură cu vreo acțiune de control, ci reprezintă o inițiativă menită să îmbunătățească condițiile oferite pacienților oncologici.

De altfel, în contextul retragerii partenerului inițial din proiect, spitalul a ținut să precizeze că lucrările de modernizare nu sunt abandonate, ci continuate din resurse proprii, într-un ritm adaptat posibilităților interne.

Reamintim că la începutul acestei luni, Codin Maticiuc a anunțat că Fundația Metropolis, pe care o reprezintă, renunță la proiectul pe care și-l propusese inițial, de a reabilita Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, situată în staționarul Mârzescu. Anunțul a fost făcut marți, 3 februarie, chiar în fața clădirii care urma să intre în renovare, de către Codin Maticiuc, președintele Fundației Metropolis, care a explicat că decizia vine în contextul în care Consiliul Județean Brașov – structură de care aparține întreg SCJU – urmează să deruleze lucrări ample de reabilitare a imobilului, investiția publică fiind estimată la peste 60 de milioane de lei.

Continue Reading

Sănătate

Urgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni

Published

on

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov este la un pas de a avea, în sfârșit, un cabinet stomatologic funcțional în cadrul Unității de Primiri Urgențe (UPU). Deschiderea este estimată pentru finalul acestei luni, însă doar dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: cabinetul să obțină acreditarea necesară, iar toți cei patru medici selectați să semneze contractele cu unitatea medicală.

Dacă prima dintre condiții este deja împlinită, cabinetul primind pe 11 februarie acreditarea care va intra in vigoare în două săptămâni, acum Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov trebuie să aștepte data de 26 februarie. Aceasta este data pe care cei patru medici stomatologi selectați au solicitat-o pentru a-și încheia perioadele de preaviz la actualele locuri de muncă.

Spațiul destinat urgențelor stomatologice există încă de anul trecut în incinta spitalului, însă până acum nu a fost pus în funcțiune. Pentru ca activitatea să înceapă efectiv, conducerea trebuia să deblocheze patru posturi și să asigure fondurile necesare pentru salarizarea medicilor. Lucru care s-a realizat la începutul acestui an.

Funcționarea unui cabinet stomatologic în cadrul UPU ar putea reduce presiunea pe camerele de gardă și ar oferi o soluție rapidă pacienților care ajung la spital cu urgențe dentare – de la infecții acute până la traumatisme. Dacă toate etapele administrative vor fi parcurse la timp, Brașovul ar putea avea, în premieră, un serviciu dedicat urgențelor stomatologice direct în cadrul Spitalului Județean.

Continue Reading

Cotidian

Cetatea Făgăraș, iluminată în portocaliu de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului: „Nu sunteți singuri!”

Published

on

Cetatea Făgăraș va fi iluminată în această seară de 4 februarie, în culoarea portocaliu, pentru a marca Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, într-un gest de solidaritate cu persoanele diagnosticate cu această boală și cu familiile acestora.

Anunțul a fost făcut de conducerea Cetății Făgăraș, care a precizat că demersul face parte dintr-o campanie de conștientizare menită să transmită un mesaj de susținere comunității.

„Ne alăturăm campaniei dedicate sprijinirii persoanelor diagnosticate cu cancer și familiilor acestora, transmițând mesajul de solidaritate «Nu sunteți singuri!» către toți cei care se confruntă cu această boală”, au transmis reprezentanții instituției.

Un gest simbolic, posibil datorită lucrărilor de reabilitare

Iluminarea simbolică a Cetății Făgăraș are o semnificație aparte, fiind prima dată când monumentul este pus în valoare pentru susținerea unei cauze sociale. Acest lucru a devenit posibil din punct de vedere tehnic în urma lucrărilor de reabilitare, care au inclus și modernizarea sistemului de iluminat.

4 februarie – Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului

Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului este marcată anual pe 4 februarie, având ca obiectiv creșterea gradului de informare, prevenție și susținere a persoanelor afectate de cancer, prin implicarea comunităților locale și a instituțiilor publice din întreaga lume.

Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate, atât la nivel global, cât și în România. Potrivit estimărilor bazate pe date GLOBOCAN, în țara noastră se înregistrează anual peste 100.000 de cazuri noi de cancer, cu o tendință ușor ascendentă.

În anul 2023, numărul deceselor cauzate de cancer a depășit 56.200, boala reprezentând a doua cauză de mortalitate, după afecțiunile cardiovasculare. Mortalitatea standardizată este cu aproximativ 3% peste media Uniunii Europene, iar în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media europeană.

Totodată, prevalența cancerului este în creștere, cu peste 560.000 de pacienți aflați în evidențele medicale în 2024, tendință estimată să continue și în următorii ani.

Printre cele mai frecvente forme de cancer în România se numără cancerul colorectal, de sân, pulmonar și de prostată. În același timp, cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate publică, România înregistrând cea mai mare incidență și mortalitate din Uniunea Europeană, în principal din cauza diagnosticării tardive și accesului limitat la screening și vaccinare HPV.

Continue Reading

Trending