Cotidian
Premierului Orban îi e rușine să vorbească despre Autostrada Comarnic-Brașov. „Este un tronson vital. Finanțare, fie de la buget, fie prin parteneriat public-privat”
Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că îi este ruşine să vorbească despre autostrada Comarnic-Braşov, având în vedere istoricul acestui proiect, precizând că Guvernul încă nu a luat decizia dacă acest tronson va fi finanţat de la bugetul de stat sau prin parteneriat public-privat (PPP).
Orban a participat, joi, la o conferinţă pe tema construcţiilor şi, în contextul în care discursul său s-a referit la metodele de finanţare a marilor proiecte de infrastructură, el a fost întrebat de un reprezentant al companiei Strabag care este stadiul autostrăzii Comarnic-Braşov, potrivit Agerpres.
„In primul rând, mi-e ruşine să vorbesc de Comarnic-Braşov, pe bune. Ştiţi că am fost implicat când nu era PPP, ci Ordonanţa 34. Am demarat licitaţia şi în mod normal dumneavoastră trebuia să câştigaţi (Strabag – n.r.), nu consorţiul celălalt, care a avut o ofertă cu 480 de milioane de euro mai mare, numai că n-am mai fost eu la selecţia finală, ci doar la preselecţie, iar consorţiul câştigător nu a putut să găsească finanţarea”, a spus Orban.
El a precizat că există două variante de finanţare pentru acest proiect: fie de la buget, fie prin PPP.
„Şi acest subiect l-am discutat cu cei de la BERD. Aş vrea ca la PPP să o facem cu o bancă serioasă, care să piloteze acest proiect, astfel încât să nu mai fie posibilitatea să existe o intervenţie subiectivă. Dacă nu e posibil, există şi varianta să finanţăm tronsonul de la buget. Şi aceasta este o variantă. Sunt vreo 60 şi ceva de kilometri, cu 20 de milioane de euro pe kilometru se poate ajunge în trei ani la un efort suportabil de 450-500 de milioane de euro, cu condiţia ca alte tronsoane să fie finanţate din fonduri UE. Decizia trebuie luată în scurt timp, pentru că acest tronson este vital”, a adăugat premierul.
Ludovic Orban a mai spus că speră ca tronsoanele noi de autostradă care nu au putut să fie finanţate din exerciţiul financiar 2014-2020 să poată primi bani europeni din noul exerciţiu, 2021-2027.
„Din păcate, noi vom folosi banii pe care îi vom primi pe fazări, în cazul în care ne vor accepta fazările, pentru că există încă rezistenţă. Fazări înseamnă lucrările începute în perioada 2014-2020, lucrările să poată fi finanţate în continuare. Estimarea noastră este că două miliarde de euro din aceşti bani riscă să se ducă pe lucrările care încep în exerciţiul financiar 2014-2020, deci resursa financiară din fondurile europene nu va fi atât de mare cum am avut acces până acum şi, din păcate, nu am folosit această oportunitate în 2014-2020”, a continuat prim-ministrul.
Din cauza aceasta, bugetul de stat va trebui să aloce un procent semnificativ din PIB pentru susţinerea acestor lucrări de investiţii şi vor trebui căutate şi alte forme de finanţare, cum ar fi creditele sau parteneriatul public-privat.
„Noi am făcut o estimare pe următorii 10 ani pentru a putea să finalizăm toate marile proiecte de infrastructură de transport şi am stabilit un necesar anual. Mergând pe acest sistem de a dezechilibra economia numai ca să fidelizezi nişte categorii sociale prin mărirea unor venituri care nu au nicio legătură cu activitatea economică riscă să-ţi arunce în aer perspectivele de a putea finanţa investiţiile respective”, a explicat Orban.
El a subliniat că încrederea este vitală, atunci când atragi un partener cu care să realizezi marile proiecte.
„În ceea ce priveşte PPP, trebuie să vrei. Trebuie să vrei, asta e condiţia. Şi mai ales dacă ai hotărât că vrei, să fii serios şi să te ţii de cuvânt. Nu să semnezi contractul, cum s-a semnat în 2009, şi apoi, când e vorba de împărţirea riscurilor, să ceri pe mama şi pe tata şi alte lucruri pe lângă, astfel încât cel cu care ai semnat contractul să nu poată să-şi asigure finanţarea. Şi în afaceri, ca şi în viaţa publică, totul este o problemă de încredere. Vor veni investitori privaţi cu singura condiţie să aibă încredere în Guvern şi în instituţiile publice”, a arătat premierul.
Cotidian
Ultima săptămână de funcționare a patinoarului de la Baza Olimpia din Brașov. În această săptămână rămâne deschis, special pentru elevi
Deschis în 5 decembrie 2025, patinoarul de la Baza Olimpia din Brașov va mai rămâne deschis o săptămână. Anunțul a fost făcut de Consiliul Județean Brașov, care a precizat că această săptămână coincide cu vacanţa elevilor braşoveni, astfel că ultimele zile se anunţă printre cele mai aglomerate din sezon.
Seriile de patinaj încep la orele 10:00, 12:00, 14:00, 16:00, 18:00 şi 20:00, au o durată de 75 de minute, iar preţul biletelor şi al închirierii patinelor este unul accesibil.
Duminică, 22 februarie, va fi ultima zi de funcţionare a patinoarului administrat de Serviciul de Întreținere Infrastructură Sportivă, Imobile și Drumuri Județene din cadrul Consiliului Judeţean Brașov.
„Între două runde de patinaj, vă invităm să treceți pragul celui mai tânăr muzeul al României, Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului Montan, secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov, ca să aflați cum au arătat începuturile sportului pe gheață, dar și istoria celorlalte discipline sportive practicate în zona Brașovului, de la perioada de pionierat până în prezent”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Consiliul Județean Brașov.
Patinoarul de la Baza Olimpia este singurul în aer liber din municipiul Brașov.
Cotidian
Strada Sforii din Brașov intră în etapa de proiectare pentru lucrări de punere în siguranță. Primăria plătește aproape 60.000 de lei
Una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din centrul vechi al orașului, Strada Sforii, se apropie de momentul reabilitării. Primăria Brașov a semnat un contract în valoare de 58.000 de lei + TVA cu firma brașoveană Proper Architecture SRL pentru realizarea documentației tehnice necesare lucrărilor de punere în siguranță.
Potrivit contractului, proiectantul va întocmi proiectul tehnic complet, inclusiv documentația necesară obținerii avizelor din partea Direcția Județeană de Cultură Brașov. De asemenea, firma va asigura asistența tehnică pe toată durata execuției lucrărilor. Termenul pentru finalizarea serviciilor de proiectare este de 45 de zile de la semnarea contractului.
Închisă din noiembrie, după desprinderea tencuielii
Accesul pe Strada Sforii a fost restricționat în 18 noiembrie 2025, când autoritățile au montat benzi de avertizare la ambele capete, semnalând pericol iminent. Decizia a fost luată după ce, în urma unor rafale puternice de vânt, bucăți de tencuială s-au desprins de pe fațada unei clădiri.
La acel moment, primarul Brașovului, George Scripcaru, anunța că intervențiile vor fi realizate în regim de urgență, pentru eliminarea riscurilor. Totodată, edilul a precizat că municipalitatea analizează și măsuri suplimentare pentru protejarea zonei împotriva vandalizării, printre care montarea unor porți de acces, panouri de avertizare și camere de supraveghere.
A treia cea mai îngustă stradă din Europa
Cu o lungime de aproximativ 80 de metri și o lățime de doar 111 centimetri, Strada Sforii este considerată a treia cea mai îngustă stradă din Europa. Atestată documentar încă din secolul al XVII-lea, aceasta reprezintă un punct de atracție pentru turiștii care vizitează centrul istoric al Brașovului.
Deși a fost reabilitată în 2018, în timp, pereții au suferit degradări, iar intervenția actuală are ca obiectiv principal punerea în siguranță a zonei și redeschiderea acesteia pentru public.
Cotidian
Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă
Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.
Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.
Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.
De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:
- – Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);
– Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);
– Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);
– Ghimbav: Metro și Delcar;
– Ghimbav: str. Sânzienei.
Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”
Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.
-
Investitii3 zile agoFOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
-
Investitii3 zile agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Prima Pagina5 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Politica4 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Sănătate5 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Prima Pagina2 zile ago
Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”
-
Investitii18 ore agoMuncitorii de la Construcții Erbașu SA profită de orice fereastră de vreme bună. Lucrările la drumul „Valea Doftanei” continuă și iarna
-
Cotidian6 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate