Connect with us

Investitii

Primele 20 de trenuri de lung parcurs ajung în România. Patru dintre ele vor deservi rute din Braşov

Published

on

Contractul de achiziţie pentru 20 de rame electrice de lung parcurs (RE-IR) a fost semnat vineri între Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în calitate de autoritate contractantă, şi Alstom Ferroviaria, furnizor.

Contractul presupune achiziţia a 20 rame electrice de lung parcurs şi mentenanţa acestora pe o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de a suplimenta, prin act adiţional, comanda iniţială. Astfel, se poate ajunge la o achiziţie de 37 de unităţi, cu perioadă de mentenanţă de 30 de ani. De asemenea, se vor asigura de către furnizor şi servicii de instruire a personalului în ceea ce priveşte exploatarea, operarea trenurilor şi utilizarea aplicaţiilor software.

„Vom semna azi contractul pentru achiziţia primelor 20 de bucăţi din procedura de achiziţie publică şi în perioada următoare, în conformitate cu prevederile documentaţiei de achiziţii, vom purcede şi la executarea opţiunii pentru semnarea şi a celorlalte 17 trenuri, astfel încât, într-un termen cât mai scurt, să avem toate cele 37 de trenuri, identificate prin studiul de fezabilitate, în circulaţie pe calea ferată română”, a declarat, vineri, preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu, la ceremonia de semnare a contractului.

La rândul său, Gabriel Stanciu, directorul general al companiei Alstom pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a menţionat că trenurile Coradia Stream ce vor veni sunt din aceeaşi generaţie pe care astăzi producătorul o livrează în Italia, în Olanda sau în Germania.

„Ştiţi că astăzi e Sărbătoarea Bunei Vestiri, pe lângă faptul că înţeleg că aniversăm şi 200 de ani de poliţie în România. Sper ca aceste două evenimente să nu aibă legătură unul cu celălalt şi să ne vedem de treabă cu executarea contractului. Pentru noi este în primul rând o mândrie deosebită să devenim primul furnizor de trenuri electrice din România. Este prima dată când se semnează un astfel de contract. Până acum materialul rulant nou a fost cu tracţiune Diesel, trecem în sfârşit la soluţii din ce în ce mai ecologice. Sperăm să fie primul contract dintr-o serie întreagă. Cele două unităţi implicate ale grupului sunt cea din Italia – pentru că este titularul contractului, se numeşte Alstom Ferroviaria, iar cealaltă unitate implicată este Alstom România, o companie românească, iar aceasta va opera serviciile de mentenanţă pentru început pentru o perioadă de 15 ani. Sunt bucuros în acelaşi timp şi pentru faptul că venim cu ultima generaţie de trenuri în România, acelaşi tip de material rulant, aceeaşi platformă, aceeaşi familie pe care astăzi o livrăm în Italia, în Olanda, în Germania, ca să vă dau doar trei exemple din această furnitură”, a spus Stanciu.

El a făcut referire la creşterea foarte mare a preţurilor la materiile prime, dar cu toate acestea s-a arătat interesat de participarea la licitaţiile următoare, pentru achiziţia de trenuri regionale şi de trenuri cu hidrogen, pe care le are în pregătire ARF.

„Ne aşteptăm în continuare să avem discuţii, să vedem cum putem să neutralizăm cât se poate de mult efectul advers al creşterilor de preţuri la materiile prime. Cred că nu mai e un secret pentru nimeni că ceea se întâmplă astăzi în lume ne penalizează pe toţi şi am vrea să reuşim măcar parţial să neutralizăm acest efect, să putem extinde şi cu opţiunea prevăzută şi evocată de domnul preşedinte (al ARF – n. r.) şi pe viitor să putem avea ocazia să participăm cu succes şi la alte proceduri de achiziţie publică. Mă refer aici la trenurile regionale care vor fi publicate în curând şi la soluţiile ceva mai ecologice, de exemplu trenurile cu hidrogen sau eventualele alte tipuri de tracţiune. Sper ca în execuţie să nu fie probleme, având în vedere contextul internaţional la care cu toţii nu doar asistăm, ci suntem şi parte”, a adăugat Stanciu.

Potrivit acestuia, oferta a fost depusă în aprilie anul trecut, însă până acum preţurile la unele materii prime s-au triplat sau au crescut chiar şi de patru ori, ceea ce implică o actualizare a ofertei.

„Oferta a fost depusă în aprilie anul trecut. Comparativ cu foarte multe proceduri, aceasta a fost rapidă, am reuşit să încheiem contractul în mai puţin de un an, însă în anul care s-a scurs lucrurile s-au complicat extrem, extrem de mult în piaţă. Un tren este eminamente compus din fier, cupru şi aluminiu. Acestea sunt cele trei materiale de bază, iar la cupru preţul la bursă s-a mărit de patru ori. Impactul este nimicitor. O evoluţie similară a fost şi la tot ce înseamnă oţel, aluminiu…Inclusiv lemnul s-a dublat sau s-a triplat la preţ, pe alocuri. Există o formulă de actualizare a preţului prevăzută în contract, însă ea ţine cont de un indice general de inflaţie şi mă tem că indicele respectiv nu va urmări evoluţia reală a costurilor materiilor în preţ. Vom veni la ARF cu o serie de cereri, dar care prezintă şi soluţii. Vă dau un exemplu pentru una dintre soluţii. Avem nişte costuri inutile în oferta de preţ, sunt costurile de hedging, de protecţie împotriva cursului de schimb valutar, care se ridică la 14-18% din valoarea contractului (care este în lei – n. r), costuri care ar putea fi complet eliminate prin plata direct în euro şi atunci impactul pe care noi îl avem din punct de vedere al costurilor cu materiile prime ar fi foarte mult diminuat şi cumva şi presiunea pe executarea acestui contract scăzută. Este un exemplu de chestiune, cum spunem noi, la izo-cost, în sensul că nu suferă nimeni, este o simplă modificare tehnică”, a explicat reprezentantul Alstom.

În ceea ce priveşte calendarul livrărilor de trenuri noi RE-IR, acesta prevede că prima ramă va ajunge în România la finalul anului 2023, pachetul complet de 37 de rame urmând a fi livrat până la finalul anului 2024.

„Sperăm ca, într-adevăr, să nu avem surprize şi calendarul de livrare să fie respectat întocmai. Asta înseamnă că la sfârşitul anului viitor vom începe să avem trenurile electrice de noua generaţie în România pusă la dispoziţia operatorilor feroviari de călători, care vor furniza serviciile obligatorii în România. Conform studiului de fezabilitate, aceste trenuri vor deservi liniile magistrale electrificate ale ţării, deservind în mod direct aproape toate reşedinţele de judeţ, deci cred că sunt peste 30 de reşedinţe de judeţ care sunt pe aceste axe şi vor avea în mod direct staţii a noilor trenuri. Greul abia începe pentru colegii mei. Vom avea de implementat acest proiect, va trebui monitorizată furnizarea şi după aceea monitorizată componenta de întreţinere, de reparaţii pe durata de viaţă a acestor trenuri. Aşa cum e menţionat în studiul de fezabilitate care a stat la baza acestei achiziţii – oficial demersul de culegere a datelor pentru studiul de fezabilitate a început cu nici 4 ani în urmă, în mai 2018, iar acum încheiem cu o semnare de contract – în acest studiu s-a concluzionat că e nevoie de un contract de mentenanţă pe termen lung, astfel încât să ne asigurăm că spre deosebire de alte vehicule care sunt în inventarul operatorilor din România, dar nu pot circula din lipsă de reparaţii, aceste trenuri să fie în permanenţă în circulaţie. S-a pus o condiţionalitate privind disponibilitatea, 98%, astfel încât să avem cât mai mici ghinioane în a anunţa că trenul nu vine în gară atunci când va fi programat pentru circulaţie”, a susţinut preşedintele ARF.

Ramele electrice sunt compuse din şase vagoane (două vagoane de capăt cu cabine de conducere şi patru vagoane intermediare) şi asigură 351 locuri pe scaune. Unităţile sunt prevăzute cu sistem de semnalizare şi siguranţă ERTMS nivel 1 şi nivel 2, precum şi cu sistemul naţional PZB90.

Din punct de vedere al confortului pasagerilor ramele sunt dispun de o zonă de bar/bistro, o zonă pentru călători cu dizabilităţi, cu două amplasamente conform standardelor în vigoare, dar şi o zonă destinată distribuirii automate de bilete şi aparate de compostat. Din punct de vedere al confortului, unităţile dispun de sisteme de climatizare, precum şi conexiune wi-fi.

Viteza maximă de rulare este 160 km/h. Ramele electrice RE-IR vor fi folosite pentru a asigura conectarea capitalei cu principalele centre urbane ale ţării, dar şi facilitarea conexiunilor inter-regionale.

Astfel, rutele deservite de noile rame vor fi: Bucureşti Nord – Constanţa, Bucureşti Nord – Braşov – Arad – Timişoara, Bucureşti Nord – Braşov – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov – Deda – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov, Bucureşti Nord – Iaşi, Bucureşti Nord – Suceava, Bucureşti Nord – Galaţi, Bucureşti-Nord – Craiova – Târgu Jiu- Petroşani – Simeria, Bucureşti Nord – Craiova – Timişoara – Arad, Cluj -Timişoara, Cluj – Suceava – Iaşi. 

„La început, trenurile vor circula cu viteza permisă de starea tehnică a infrastructurii, dar există în programul de investiţii al statului modernizarea aşa-zisului Coridor 9, linia către Suceava şi Iaşi, care va intra în curând în faza de licitaţie, deci este una dintre priorităţile României, acum că ne apropiem de închiderea lucrărilor pe Coridorul 4, axa Est-Vest. Studiul de fezabilitate pentru această linie este într-o fază foarte avansată şi se apropie de faza de licitaţie. Aceste trenuri sunt normal pregătite şi pentru perioada de după ce vom termina şantierele, au o durată de viaţă normată de minimum 30 de ani, cum este normal în toată Europa, deci nu ne aruncăm în a cumpăra trenuri pentru viteza de 100/h pentru că astăzi, din păcate, avem o linie cu o capacitate mai scăzută sau o calitate tehnică mai scăzută. De asemenea, toate trenurile pe care le cumpărăm, foarte important, din punct de vedere tehnic sunt echipate cu sistemul de semnalizare ETCS/ERTMS – şi nivelul 1 şi nivelul 2 – pentru că România, prin acest demers, arată foarte clar faptul că se aliniază standardelor europene în domeniul semnalizării şi construirii pieţei unice feroviare europene. Compania de infrastructură investeşte de ani de zile în echipamentele din cale, nu existau până în prezent astfel de vehicule, decât unele care sunt venite cu operatorii de marfă, de regulă prin serviciile de lung parcurs internaţionale. În viitorul apropiat vom începe să avem şi trenurile de călători apte să folosească tehnologia în care investeşte statul român”, a subliniat Ştefan Roşeanu. 

Prezent la eveniment, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionuţ-Cristian Săvoiu l-a apreciat ca fiind un moment istoric. 

„Este un moment istoric, după mai bine de 22 de ani de când nu au mai fost achiziţionate trenuri noi în România. Ceea ce este important e că aceste trenuri electrice vor circula în toată ţara, practic, şi vor fi foarte multe localităţi care vor vedea trenuri noi, iar călătorii vor beneficia de serviciul de transport pe cale ferată, cel puţin din punct de vedere al confortului la nivelul european în prima fază, începând cu sfârşitul anului viitor. Sunt convins că veştile bune din transportul feroviar referitor la modernizarea infrastructurii şi la achiziţia de material rulant nou vor continua”, a afirmat acesta. 

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionel Scrioşteanu a dat asigurări că evenimentul vine să consolideze viziunea guvernamentală vizavi de renaşterea sistemului feroviar românesc şi redefinirea ca şi coloană vertebrală a sistemului de transport din România. 

„Avem un sistem feroviar foarte dezvoltat şi foarte prost întreţinut din păcate în ultimii 30 de ani, care necesită investiţii majore pentru punerea în valoare a acestui patrimoniu şi, aşa cum am făcut acest pas astăzi, vom face şi în perioada următoare paşi importanţi pentru dezvoltarea acestui sistem şi sprijinirea economiei româneşti pe sistemul feroviar de transport”, a adăugat oficialul. 

Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 20 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la valoarea de 1.309.065.880,00 lei, fără TVA (aproximativ 263 milioane euro), dintre care 931.065.880 lei reprezintă valoarea ramelor şi 378.000.000 lei serviciile de mentenanţă.

Suplimentarea comenzii conform celor menţionate anterior (alte 17 rame şi dublarea mentenanţei la 30 de ani) poate duce la un cost total de 3.714.279.851,00 lei, fără TVA (aproximativ 748 milioane de euro). Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi din bugetul de stat.

Fiecare tren va avea şase vagoane, cu o capacitate de 350 de locuri şi podea 100% coborâtă, pentru un acces cât mai facil pentru toate categoriile de pasageri. Pe fiecare parte a vagoanelor de mijloc se vor amplasa câte două uşi de acces. Pentru vagoanele de capăt se va amplasa o uşă pentru accesul călătorilor pe fiecare parte a vagonului. Sistemul de informare a călătorilor va fi compus dintr-o instalaţie de sonorizare şi o instalaţie de afişare dinamică. Fiecare vagon al RE-IR va fi prevăzut cu spaţii pentru bagaje de dimensiuni mari.

De asemenea, trenurile vor fi prevăzute cu un sistem de contorizare a numărului de călători, dotat cu senzori de mare precizie. Fiecare RE-IR va avea patru toalete ecologice, repartizate uniform pe întreaga lungime, dintre care o toaletă va fi amenajată pentru persoanele cu mobilitate redusă aflate în scaun cu rotile. Configurarea finală, culorile şi finisajele vor fi personalizate integral în funcţie de cerinţele Autorităţii Contractante, în etapa de proiectare.

Trenul face parte din gama Coradia de trenuri regionale, cu performanţe demonstrate în operare, timp de peste 30 de ani, în toată Europa. Alstom a vândut peste 3.300 de unităţi în toată lumea, iar opt ţări europene – între care Danemarca, Franţa, Germania, Olanda sau Spania – beneficiază deja de performanţele acestora, dezvoltate în mai multe variante. 

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. Bugetul competiției, estimat la 20 de milioane de euro. Autoritățile brașovene cer Guvernului să includă suma în bugetul de stat pe anul 2026

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă organizatorii mai au de făcut unele lucrări la infrastructura sportivă și de achiziționat echipamente, dotări și servicii. Toate acestea pot fi făcute dacă sunt banii în conturi, dar aceștia se lasă așeptați. De altfel, administrațiile publice locale și județene implicate în organizarea competiției au lansat un avertisment și au tras un semnal de alarmă: avem nevoie de resurse, pentru a merge mai departe.

„Nu suntem într-o situație economică foarte bună, iar asta ne face să fim atenți în ceea ce privește gestionarea resurselor. Avem promisiunea fermă din partea premierului României, Ilie Bolojan, că vom avea susținere din partea Guvernului”, a declarat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, într-o conferință de presă ce s-a desfășurat la Brașov.

Mulți, puțini, banii trebuie asigurați

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că bugetul FOTE 2027 este estimat la 20 de milioane de euro, sumă ce ar urma să acopere investițiile, dotările și organizarea evenimentului. Comparativ, el a spus că bugetul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 este de 5,2 miliarde de euro.

„Noi nu ne gândim la o astfel de sumă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor”, a declarat Scripcaru.

Totodată, el a menționat că până la deschiderea evenimentului olimpic mai sunt 12 luni, iar bugetul nu este aprobat.

„Nu există o sumă în bugetul național pentru FOTE 2027, astfel să știm cum să derulăm achizițiile și să facem pregătirile. Sperăm să se aprobe Legea bugetului național. Este un avertisment și un semnal de alarmă pe care îl tragem, pentru că România și-a asumat niște obligații pe care trebuie să le respecte”, a mai spus Scripcaru.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a menționat că în următoarele luni trebuie finalizate lucrările de îmbunătățire a infrastructurii sportive.

„Trebuie să organizăm competiții și să omologăm bazele sportive pentru FOTE. Pentru aceasta, trebuie să dispunem de resursele necesare, pentru a putea derula achizițiile și lucrările”, a declarat Veștea.

Trambulină cu nocturnă la Râșnov și un lac nou la Brașov

Probele din cadrul FOTE 2027 se vor desfășura la Brașov, Râșnov, Predeal, Gheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, iar în județul nostru mai sunt necesare o serie de investiții.

Astfel, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a previzat că va fi modernizată zona de elan a trambulinei K90 (cu finanțare din bugetul FOTE) și va fi realizată o nocturnă permanentă (printr-un program finanțat de Administrația Fondului de Mediu).  

De asemenea, primarul Brașovului a anunțat că mai trebuie amenajat un lac de acumulare pentru alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale. Acesta a menționat că noul lac va fi amenajat pe un teren care nu este în domeniul forestier și va fi umplut cu apa din izvoarele identificate în zonă. Pentru această investiție, el speră ca suma necesară realizării lucrărilor să fie inclusă în bugetul FOTE 2027.

Număr record de țări participante

La Festivalul Olimpic al Tineretului European și-au anunțat prezența 48 de țări, un număr record pentru această competiție, a cărei primă ediție a fost în anul 1993.

Satul olimpic principal va fi în Poiana Brașov, iar la Cheile Grădiștei va mai fi un sat olimpic, amenajat în principal pentru sportivii care vor participa la probele programate la această bază sportivă.

Sportivii vor participa la 10 probe sportive, de la schi alpin și hochei, la schi alpinism, biatlon, snowboard, sărituri sau hochei fete sau 3×3.

Competițiile se vor desfășura la următoarele baze sportive:

– Hochei pe gheaţă la Patinoarul olimpic din Brașov;

– Schi alpin pe pârtiile din Poiana Brașov;

– Biatlon la Cheile Grădiștei;

– Schi fond la Predeal (Valea Râșnoavei);

– Patinaj artistic la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Hochei pe gheață 3×3 la patinoarul din Sf. Gheorghe;

– Hochei pe gheață feminin la patinoarul din Târgu Secuiesc;

– Patinaj viteză pe pistă scurtă (short track) la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Sărituri cu schiurile la Râșnov (Valea Cărbunării);

– Snowboarding la Predeal (Clăbucet);

– Schi-alpinism la Poiana Brașov (probele de anduranță) și la Cheile Grădiștei. 

Continue Reading

Trending