Cotidian
România, sancționată de Comisia Europeană pentru că nu închis gropile de gunoi neconforme. Șapte dintre ele sunt în județul Brașov
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat, joi, România pentru neîdeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri. 68 de gropi de gunoi neconforme sunt în continuare deschise sau cu depozitare sistată, deşi România avea obligaţia de a le închide până la 16 iulie 2009 și a reabilita terenul.
„Prin faptul că nu s a conformat, referitor la cele 68 de depozite de deşeuri în cauză, obligaţiei de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera (g) şi cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, acele depozite de deşeuri care, în conformitate cu articolul 8 din directiva menţionată, nu au primit autorizaţia care să le permită să funcţioneze în continuare, România nu şi a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta”, se arată în hotărârea pronunţată, joi, de către CJUE în dosarul C 301/17.
În document se arată că, la 26 martie 2012, Comisia a adresat o scrisoare de punere în întârziere României în legătură cu un depozit municipal de deşeuri neconform, care era încă exploatat. În urma răspunsului pe care i l a adresat România în ceea ce priveşte acest depozit de deşeuri, Comisia a efectuat un studiu pentru a obţine o imagine de ansamblu a depozitelor de deşeuri în legătură cu care ar fi trebuit asigurată conformarea cu Directiva 1999/31.
„Ca urmare a acestui studiu, Comisia a trimis României, la 26 aprilie 2013, o scrisoare de punere în întârziere complementară referitoare la 20 de depozite de deşeuri. Apreciind că răspunsul României din 26 august 2013 privind aceste depozite de deşeuri nu indica în mod clar dacă pe siturile în cauză se exercita o activitate de eliminare a deşeurilor, Comisia a adresat un aviz motivat acestui stat membru la 21 februarie 2014. România a răspuns la acest aviz motivat la 22 aprilie 2014, arătând că situaţia a evoluat de la realizarea studiului sus menţionat şi a transmis Comisiei, la 16 mai 2014, o listă actualizată a depozitelor de deşeuri care nu fuseseră încă închise. În consecinţă, Comisia a trimis, la 17 octombrie 2014, o a doua scrisoare de punere în întârziere complementară acestui stat membru, în care a considerat că acesta nu îşi îndeplinise obligaţiile. Întrucât răspunsul la această scrisoare nu a convins Comisia, aceasta a emis un aviz motivat suplimentar la 25 septembrie 2015 privind 109 depozite de deşeuri. În urma examinării răspunsului României la acest aviz motivat suplimentar, Comisia a apreciat că acest stat membru luase măsuri pentru unele dintre depozitele de deşeuri în cauză, dar că nu respecta Directiva 1999/31 în legătură cu 68 dintre ele. În consecinţă, la 23 mai 2017, Comisia a introdus prezenta acţiune”, se mai arată în document.
În 2017, ministrul Grațiela Gavrilescu arăta cu degetul spre județul Brașov
În august 2017, Brașovul era unul dintre județele din România care avea încă probleme cu gropile de gunoi neconforme. Potrivit unei declarații făcute anul trecut, în august, la Brașov de către ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, județul Brașov era „singurul din țară cu șapte depozite neconforme și care nu a reușit să facă nimic în acest sens“. Declarația a fost făcută în urma unei întâlniri cu primarii localităților care aveau pe teritoriul lor, gropi de gunoi neconforme, respectiv Brașov, Codlea, Săcele, Făgăraș, Râșnov, Victoria și Rupea.
„Trebuie neapărat să închidem cele șapte depozite neconforme, care sunt în procedură de infrigement, și nu procedură de infrigement care mai are termen de închidere, ci suntem deja la Curtea de Justiție Europeană, ceea ce înseamnă că, dacă statul român nu reușește să închidă toate depozitele și municipale, și cele de deșeuri periculoase și nepericuloase în timpul cel mai scurt, suntem pasibili de amenzi foarte mari și totul se va răsfrânge pe buzunarul cetățeanului. Am explicat celor șapte primari că trebuie să se implice direct și mă bucur că, de la ultima întâlnire, de la minister, au reușit să deblocheze situația“, spunea ministrul Mediului anul trecut în august.
Acest lucru tocmai s-a întâmplat
Cotidian
Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă
Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.
Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.
Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.
De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:
- – Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);
– Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);
– Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);
– Ghimbav: Metro și Delcar;
– Ghimbav: str. Sânzienei.
Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”
Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.
Cotidian
FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.
Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.
„Indexarea nu este un gest de generozitate”
Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.
Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.
Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.
Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă
Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.
Ultimatum de 30 de zile
În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.
Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.
Cotidian
Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM
După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.
Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.
„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.
De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.
„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.
Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.
ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații
De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.
„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.
Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.
-
Investitii3 zile agoFOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
-
Investitii3 zile agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Prima Pagina5 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate5 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Politica4 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Prima Pagina2 zile agoȘefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”
-
Cotidian6 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Prima Pagina4 săptămâni agoRecital la Opera Brașov cu elevii Liceului „Tudor Ciortea”. Arii Mozart, Vivaldi, Massenet, Porumbescu și Grupul „Crai Nou” dirijat de Asineta Răducan



